Saptamanile acestea este o agitatie mare in toate primariile si consiliile judetene din Romania. Dupa 3 luni de asteptare se fac in sfarsit bugetele locale.

As dori sa mentionez ca este prima data in ultimii 10 ani cand bugetul Romaniei este votat asa de tarziu. Dupa contestarea lui la Curtea Constitutionala, acesta a aparut in Monitorul Oficial de abia in data de 22 februarie. O intarziere ce a dus la blocarea efectiva a activitatii APL-urilor (administratiilor publice locale) in primele 3 luni ale anului 2013.

Pentru cei ce nu stiu, as dori sa explic putin influenta bugetului central asupra bugetelor locale. Astfel, bugetele locale au trei surse principale de venituri, prima, taxele locale, sunt administrate direct de catre primarie prin directiile de taxe si impozite si constituie in general, mai ales in zonele urbane, mai putin de jumatate din bugetul local. Celelalte doua surse sunt cotele defalcate din TVA si impozitul pe venit, astfel, toti angajatii unor firme inscrise intr-o anumita localitate, varsa indirect, prin Ministerul de Finante, o parte din impozit catre comunitate, la fel intamplandu-se si cu firmele ce activeaza in localitate prin TVA.

Din aceasta cauza, nici o primarie nu isi poate construi bugetul, pana cand nu ii vin cotele defalcate de la ministerul de finante. Pana atunci, primaria functioneaza pe bugetul din anul precedent, la un nivel de 1/12 cheltuieli lunare fata de anul trecut. Trebuie mentionat ca pana nu se voteaza bugetul, primariile nu se pot angaja in niciun nou proiect.

In urma acestei introduceri, puteti deduce ca pana astazi nicaieri in Romania nu exista buget. In mod normal, de la publicarea bugetului de stat in Monitorul Oficial, dureaza aproximativ 10 zile lucratoare pentru ca ministerul de finante sa trimita sumele din cotele defalcate catre primarii. Doar in momentul acela se poate construi efectiv bugetul. Dupa aceasta, primariile trebuie sa puna proiectul de buget minim 15 zile in dezbatere publica, inca 5 zile pentru contestatii si doar dupa poate consiliul local sa voteze bugetul. Insumand toate aceste termene, primariile isi vor putea vota bugetul intre 2 si 10 aprilie, asta daca exista consens intre grupurile politice. Tinand cont ca platile de catre institutiile statului se fac de abia in ultima saptamana a lunii, primele plati catre cei ce au proiecte cu primariile vor fi facute de abia la sfarsitul lunii aprilie, astfel, 4 luni din an neexistand niciun input consistent din partea apl-urilor in economia nationala.

Surpriza cea mai mare la construirea bugetului in 2013 a fost insa alta! Nivelul cotelor defalcate primite de la Ministerul de Finante. Pentru al doilea an consecutiv, ministerul umfla artificial aceste cote, pentru a ascunde deficitul national in vederea respectarii acordului cu FMI, respectiv 1-2% deficit.

La o prima analiza, aceasta umflare artificiala, desi poate fi justificata de necesitatea unui acord cu FMI pentru accesarea unor imprumuturi ieftine, etc., nu face decat sa imbolnaveasca si mai mult economia tarii, umpland-o de arierate. Aceasta masura ar fi avut o logica, daca primarii Romaniei erau persoane responsabile si daca in general modul de functionare al apl-urilor ar fi fost in concordanta cu regulile elementare ale economiei de piata. Am sa va dau 2 exemple concrete, pentru a explica exact impactul acestei exagerari, intamplate in 2012 in bugetul national si care se repeta si anul acesta.

Primaria Sectorului 1

In mod firesc, cel mai mare buget este la Primaria Sectorului 1, deoarece in sectorul 1 este si cea mai intensa activitate economica din tara, dar si cei mai multi angajati, desi nu au domiciliul in sectorul 1. Astfel, desi ca populatie este cel mai mic sector din Bucuresti, ca numar de angajati, in sectorul 1 este exact invers, implicit varsandu-se sume importante din cota de impozit de venit in bugetul primariei.

In luna iunie, am devenit consilier local, iar in mod firesc am ales sa activez in comisia de buget-finante. Dupa o serie de sedinte in care am aprobat planul de investitii pentru semestrul 3 al anului. In luna august, sedinta mare la primarie, pentru rectificarea bugetara. Uitandu-ma peste cifre am avut surpriza sa vad ca facem la mijlocul anului o rectificare uriasa, de 8% in minus, respectiv 17 milioane de euro.

La vederea acestei sume, am intrebat cauzele. Mi s-a comunicat ca la bugetul de stat s-au incasat cu 30% mai putin decat previziunile prognozate din impozitul pe venit, si implicit trebuie sa taiem bugetul. Din fericire pentru sectorul 1, suma de 17 milioane nu era total contractata si astfel, s-au anulat aproape toate planurile de investitii din a doua parte a anului. Desigur, au trebuit sa se foloseasca toate sumele de prin conturile scolilor, liceelor destinate serviciilor, pentru a acoperi contractele de investitii deja semnate, dar la sfarsitul anul s-a realizat o echilibrare partiala.

La sectorul 1 este un caz fericit. Datorita faptului ca primaria a contractat un credit la BEI si dorea sa contracteze inca unul pentru anul 2013, nu avea voie, conform conditiilor din contract sa aibe arierate. Astfel, a fost nevoita sa faca aceasta rectificare pentru a-si echilibra bugetul si pentru a nu avea datorii la sfarsit de an.

Nu stiu daca rectificarea s-ar fi facut in cazul in care nu ar fi fost imprumutul de la BEI, insa pentru partenerii primariei a fost bine ca nu au inceput niste lucrari care sa nu poata fi platite ulterior si au si fost anuntati de timp, de la mijlocul anului, de situatie pentru a-si rearanja planurile de afaceri.

Primaria Capitalei

La capitala, avem o poveste total diferita fata de sectorul 1, putand trece comportamentul administratiei Bucurestiului la categoria “asa nu”!

Astfel, desi bugetul national a fost votat anul trecut la timp, iar primariile la jumatatea lui februarie aveau deja bugetul votat. La Primaria Capitalei bugetul s-a votat de abia in aprilie, din cauza neintelegerilor intre domnul Primar Oprescu si majoritatea PDL din Consiliul General de la acea vreme. Vreau sa mentionez ca orasul Bucuresti are cel mai mare buget din tara, aproximativ 1 miliard de euro.

La alegerile din iunie, s-a schimbat majoritatea din consiliu si in mod firesc exista o asteptare pentru o foarte buna colaborare intre primar si consiliu.

Prin luna august, dupa ce am vazut rectificarea operata la sectorul 1, am asteptat in mod firesc sa vad rectificarea de la capitala. In  urma estimarilor mele, bugetul capitalei trebuia redus cu o suma de aproximativ 100 de milioane de euro, pentru a fi in concordanta cu incasarile din trezorerie. Doresc sa mentionez ca toate primariile au primit comunicarea de la ministerul de finante si stiau ce incasari urmeaza sa fie.

Spre surpriza mea, am observat ca domnul primar al capitalei nu intentioneza sa faca nicio rectificare. Am intrebat functionari din primarie si imi spuneau prin septembrie ca nu mai fac plati catre furnizori, neexistand efectiv bani in casa. Intelesesem ca primarul le spusese tuturor directorilor ca urmeaza sa primeasca cu totii bani in decembrie la ultima rectificare. Astfel, directiile din Primaria Capitalei si-au continuat proiectele, fixate in baza bugetului aprobat in aprilie, au contractat lucrari, furnizori etc. pe baza unui buget ce se stia ca este fictiv. Firmele au livrat marfa, au executat lucrari, cu buna credinta ca isi vor primi banii.

In luna decembrie, dupa alegerile generale, sedinta mare la Consiliul General pentru rectificare. Spre surpriza multora, nu si a mea, primarul a propus o rectificare negativa de exact 100 milioane de euro. Implicit, toti partenerii primariei din ultima parte anului au realizat ca nu exista bani in buget pentru a fi platiti. Firmele, au inceput astfel lucrarile, le-au finantat din surse proprii ca la sfarsitul anului sa afle ca nu isi vor primi banii in 2012. Acest lucru a dus in mod firesc la dezechilibre in interiorul firmelor si chiar la unele falimente.

Astfel, la inceputul anului 2013, Primaria Capitalei pornea,pe langa vechile datorii, cu un deficit de 100 de milioane de euro, acumulat doar in anul 2012.

Cazurile prezentate mai sus s-au intamplat in toata tara la un nivel mai mic bineinteles. Tinand cont de profilele diferite ale primarilor, reiese in mod evident faptul ca putini au dorit sa faca aceste rectificari la momentul potrivit, nefiind constransi ca la sectorul 1 de un contract cu BEI. Asa a crescut nivelul de arierate in toata tara, deoarece primarii au contractat lucrari, in cunostinta de cauza, pe baza unui buget fictiv.

Vazand toate aceste probleme cauzate de aceasta prognoza falsa a ministerului de finante, dilema pe care o am este, daca s-a facut un calcul de impact in 2013, atunci cand s-a propus acelasi lucru ca si in 2012. Prin urmare, doresc sa pun urmatoarele intrebari:

  1. Nu se gaseau alte solutii in negocierile cu FMI decat aceasta umflare artificiala (sunt convins ca si cei de la FMI stiu adevarul) care strica toate bugetele din tara?
  2. Daca fosta guvernare a incercat aceasta metoda si s-a vazut ca in piata cauzeaza atatea probleme de ce si actuala guvernare face la fel?
  3. La Ministerul de Finante nu se iau in considerare si criteriile subiective, in sensul relei-credinte a primarilor? Observ acum ca se dau credite din trezorerie pentru plata arieratelor, cauzate exact de calculele false ale cotelor defalcate.

Desi nou in administratia publica, observ ca se pot face foarte multe lucruri bune atunci cand exista buna credinta, insa se poate face si mult rau atunci cand statul lasa la indemana astfel de portite – bugetele supraevaluate – oamenilor de rea-credinta.


Sursa: Contributors