Contextul actual

În ultimii ani există din ce în ce mai multe dezbateri publice legate de procentul din PIB care ar trebui alocat sănătății și educației. Sunt date exemple din țări ca Germania, Franța, chiar țările nordice. Se discută despre faptul că acolo guvernelor le păsa și că prin subfinanțarea celor două domenii se afectează generațiilor viitoare. Toate aceste argumente sunt reale însă nimeni nu dezbate despre capacitatea României de a finanța aceste domenii, despre ponderea veniturilor guvernamentale în PIB și cam ce ar însemna pentru România dacă ar respecta procentele din vest.

Analizând ponderea veniturilor guvernamentale în PIB și făcând o paralelă între media UE-28 și România (conform Tabel 1) putem observă niște diferențe considerabile. Astfel, țării noastre îi este imposibil să ofere aceleași procente din PIB pentru diferite domenii deoarece strânge mult mai puțin la buget decât media UE. Pentru a înțelege exact care este diferență între noi și UE am realizat o serie de calcule, care să arate ponderea relativa a României din punct de vedere al nivelului colectării la buget.

Nivelul ponderii veniturilor bugetare în PIB

Analizând datele de mai jos, ne dăm seamă că în 2015, România s-a aflat la 77% din media UE în ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în PIB. Iar dacă luăm două țări cu care să ne comparam, vedem că suntem la 78% din nivelul Germaniei și 89% din nivelul Poloniei. Aceste cifre ne arată implicit, că dacă dorim să avansăm niște cifre pentru anumite alocări bugetare, trebuie sa corelam ponderile. În termeni simpli, 5% din PIB alocat educației, la gradul nostru de colectare, trebuie înmulțit cu 0,78 pentru a vedea ce pondere ar trebui să aibă educația în România comparativ cu Germania. Desigur că toate aceste calcule sunt făcute pentru a păstra echilibrul bugetar la actuală pondere a veniturilor în PIB.

Tabel 1 – Ponderea veniturilor bugetare in PIB (Sursa: Eurostat)

Cât ar trebui să aloce România pentru sănătate?

Analizând aceste date, am realizat o serie de simulări pentru bugetele sănătății și educației, pentru a vedea cam cât am putea noi aloca pentru a avea aceleași ponderi în buget ca în Germania și Polonia. Am ales aceste două țări datorită relevanței lor. Germania fiindcă în general reflectă media europeană iar Polonia fiindcă a trecut printr-un proces de tranziție post-comunistă.

Calculele au dat că, în domeniul sănătății, pentru a respecta ponderea mediei UE în bugetele naționale sau pe cea a Germania, România ar trebui să aloce pentru sănătate 5.6% din PIB, adică cu 1.6 puncte peste alocarea actuală. Dacă însă analizăm poziția noastră față de Polonia, vedem că la actualul nivel al colectării bugetare suntem aproape la nivelul Poloniei că efort bugetar ponderat.

Tabel 2: Ponderea cheltuielilor cu sănătatea in PIB (Sursa: Eurostat)

Cât ar trebui să aloce România pentru educație?

În domeniul educației, observăm că, raportându-ne la nivelul anului 2014, ar trebui să mai adăugăm 0.8 puncte procentuale pentru a ne corela cu media UE la nivelul nostru de colectare, 0.4 puncte pentru a ne corela cu Germania și 1.7 punte pentru a ne corela cu Polonia.


Tabel 3: Ponderea cheltuielilor cu educația in PIB  (Sursa: Eurostat)

Alocare surpriză pentru siguranță și ordine publică!

Analizând diferite domenii a ieșit în evidența o situație specială în ceea ce privește bugetul alocat cheltuielilor cu siguranță și ordinea publică. La acest capitol, România se situează peste media UE-28, iar dacă am corela cu ponderea veniturilor bugetare în PIB, vedem că suntem cu 0,4 puncte peste nivelul UE-28, cu 0,9 puncte peste Germania și cu 0,13 puncte peste Polonia. Asta arată că la acest capitol, România face una din cele mai mari alocări la nivelul UE, ponderat cu nivelul veniturilor.

Tabel 4 – Ponderea cheltuielilor cu siguranta si ordinea publica (Sursa: Eurostat)

Concluzii

În concluzie, calculele arată că cifrele vehiculate în spațiul public în ceea ce privește alocarea din PIB pentru educație și sănătate nu sunt realiste. Atâta timp cât ponderea veniturilor bugetare în PIB va rămâne în România de 33-34%, ne va fi imposibil să alocam aceleași procente pentru aceste domenii precum cei din vest. Corelând însă nivelul nostru de venituri ies niște procente mai realiste, respectiv 5.6% din PIB pentru sănătate față de 4% (raportat la 2014) și 3.8% din PIB pentru educație, față de 3% (raportat la 2014). Totodată, pentru a păstra media UE, siguranța și ordinea publică, ar trebui să coboare de la 2.2% (raportat la 2014) la 1.4%, pentru a păstra proporțiile.

Desigur că toate aceste cifre sunt doar puncte de plecare, valabile la ce colectăm azi. O mai bună colectare, ar putea duce la o creștere a ponderii veniturilor bugetare în PIB, realizând astfel resurse suplimentare pentru creșterea alocărilor în sănătate și educație. Cu toate acestea, este greu de crezut că la nivelul fiscalității din România se va putea ajunge la ponderile din vest. Despre acest lucru însă, vom discuta în alt articol.