Cele 5 direcții de dezvoltare strategică a României
Fiecare țară caută să își găsească punctele forte pentru a fi competitivă pe piața internațională. SUA au industria filmului, companiile Tech sau industria de apărare, Germania are industria auto și industria chimică, Olanda are serviciile portuare și industria alimentară, Franța are industriile de lux, etc. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este care sunt zonele unde România are avantaje comparative și pe ce ar trebui să ne concentrăm ca și țară. Dacă analizăm evoluțiile macro din ultimii zece ani putem vedea cinci domenii în care putem excela la nivel internațional:
Industria IT&C
Astăzi în România sunt undeva la 350 000 de IT-işti, aceştia reuşind să creeze un ecosistem suficient de sofisticat pentru a crea produse cu valoare adăugată mare. Cu o pondere de aproximativ 6% din PIB şi o creştere anuală de 15-20%, acest domeniu ne poate transforma într-unul din principalele hub-uri IT din Europa. Anual, acestei industrii se adaugă 15-20 000 de specialişti ceea ce creează un potenţial de 500 000 de specialişti în 10 ani. Astăzi, IT-işti din România sunt cei mai bine plătiţi din estul şi sudul Europei, existând déjà mulţi portughezi, sloveni sau italieni care lucrează în Bucureşti în acest domeniu.
Industria energetică
România are o serie de avantaje geografice care o pot transforma într-un hub energetic extrem de important în regiune. Potenţialul hidroenergetic, eolian, nuclear dar şi rezervele de gaz ne pot transforma în furnizor de energie pentru toţi vecinii noştri. Dacă reuşim să înţelegem dinamica acestei pieţe la nivel european putem face o serie de mişcări care ar putea transforma companii precum Electrica sau Transelectrica în multinaţionale româneşti de calibru. Din păcate acest domeniu este cel mai influenţat de politică, iar până acum autorităţile noastre nu au arătat că au vreo strategie clară. Cu toate acestea, România îşi păstrează masivul potenţial energetic.
Agricultura
Cernoziomul din Bărăgan, clima temperat-continental şi piaţa unică ne transformă în una din ţările cu cel mai mare potenţial agricol din Europa. Dacă ne uităm la creşterile anuale din acest domeniu putem observa cât de mare este creşterea posibilă. Dacă la cereale şi la producţia de vin stăm bine, România de abia acum îşi revine la pomicultură şi legumicultură. Un guvern inteligent ar axa cea mai mare parte a fondurilor europene din bugetul 2020-2027 pentru dezvoltarea unei industrii agroalimentare locale care să folosească potenţialul nostrul productiv. Astăzi, agricultura este de departe zona care a beneficiat cel mai mult de apartenenţa noastră la Uniunea Europeană însă pe viitor ar trebui să devină şi baza unei industrii agroalimentare emergente care să îi pună la treabă pe cei aproximativ 2 milioane de români care lucrează în agricultura.
Turismul
Anul acesta, încasările din turism au explodat. În primul rând datorită voucherelor de vacanţă dar şi datorită dezvoltării unei industrii care oferă servicii din ce în ce mai calitative. Potenţialul turistic al Transilvaniei, al Moldovei de Nord sau al Deltei Dunării nu este prea exploatat, iar oraşele din România încă nu apăr pe hartă city-break-urilor Europene. O strategie modernă, bazată pe experienţa turiştilor şi folosind influencerii şi social media, ne-ar putea accelera şi mai mult această industrie care ar mai putea balansa deficitele noastre externe.
Industria constructoare de maşini
Astăzi România este una din puţinele ţări din lume care produce aproape toate piesele necesare construcţiei unei maşini. De la motoare, la airbag-uri, la roţi şi cauciucuri, totul este produs în România. Dacă ar exista suficient capital autohton, nu ar fi foarte greu să se facă un autoturism românesc. Școlile noastre de ingineri sunt încă foarte bune iar vechile baze industriale comuniste au fost refăcute şi modernizate. Provocarea viitorului însă, care ne-ar ajuta să sărim o serie de etape în dezvoltarea noastră economică ar fi conjugarea industriei auto cu cea IT&C pentru a realiza în România maşini inteligente. Maşinile viitorului vor fi cu siguranţă nişte calculatoare mobile, bazate pe inteligenţă artificială, iar noi avem toate mijloacele pentru a le realiza.
Sursa: Revista Capital
