Intre oamenii politici exista o zicală “daca nu e prins in buget nu există!”. Aceste cuvinte, ce sunt pline de inţelesuri au reuşit in ultimii ani sa devine relative. Politica Ministerului de Finanţe, prevederile de incasări din impozitul de venit, cotele defalcate de TVA şi multe alte previziuni vădit exagerate, au dus la situaţia in care, ceea ce este scris in buget, sa nu fie de fapt acolo. Din aceasta perspectivă, Primăria Capitalei este campioană la categoria “asa nu!”.

Discutam in articolele precedente, de pericolul exagerarilor bugetare, de construcţia falsă a bugetului, generată de falsele cote defalcate venite de la Ministerul de Finanţe. Totodată, spuneam ca aceste cote, duc la construirea de bugete paralele, primăriile fiind nevoite sa aibe o lista oficială de investiţii dar şi una reală. Astfel, conform legii finanţelor publice, in luna iulie primăriile trebuie sa aprobe execuţia bugatară pe trimestrul trecut. Conform celor spuse de mine in aprilie, s-a observat un deficit mare de incasări din cotele defalcate. Astfel, administraţiile publice au fost nevoie sa execute rectificări bugetare in minus si să anuleze o serie de proiecte de investiţii anuntate la inceputul anului.

 

Pentru o mai bună inţelegere a impactului acestei rectificari in minus, vă voi da două exemple din Bucuresti: pe de-o parte Primăria Sectorului 1 şi pe cealaltă parte Primăria Capitalei:

La sectorul 1, s-a efectuat in sedinţa Consiliului Local din 25.07.2013 rectificarea bugetară in minus cu 82,5 milioane de lei, astfel, din 670 de mil prognozate ca şi incasări, s-au colectat doar 587,5 milioane ceea ce reprezinta o scădere cu 13,5% a bugetului PS1 pe semestrul 1. In mod firesc, aceasta scădere, datorată previziunilor false ale Ministerului de Finanţe a dus şi la tăieri in interiorul direcţiilor primăriei. La directia de şcoli au fost anulate proiecte de modernizare a şcolilor in valoare de 11 mil lei, iar la administraţia domeniului public au fost anulate proiecte de 7 milioane lei. Din fericire, Primăria Sectorului 1 a renegociat un credit mai vechi in aceasta vară, reuşind să amane plata unor rate in acest an şi sa economisească din dobanzi vreo 18 milioane de lei. Toate acestea au facut ca efectul asupra investiţiilor prognozate in anul 2013 sa nu mai fie atat de puternic ca şi in 2012, insa discutăm aici de un caz fericit. Aşteptăm sfarsitul anului pentru  vedea evoluţiile incasarilor, insă devine clar ca acestea au un trend negativ.

Pe 29.07.2013 s-a desfăsurat şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Analizand ordinea de zi am observat că nu exista niciun punct legat de execuţia bugetară sau rectificarea bugetară, in ciuda prevederilor legii finanţelor publice locale, 273/2006, art. 49, alin. 12 si 13. Daca ar fi sa păstrăm proporţiile, Primăria Capitalei ar trebui sa facă o rectificare in minus, de aproximativ 300 de milioane de lei. Acest lucru insă, nu se intamplă. Astfel, şi anul acesta, domnul Oprescu reuşeşte sa creeze un buget fals, dar şi mai rău sa menţină un buget care dă speranţe companiilor ce lucrează pentru Primăria Capitalei, că işi vor incasa banii. Trebuie să ne aducem aminte, că anul trecut, Consiliul General, a fost pus in situaţia de a efectua o rectificare in minus de aproximativ 100 milioane de Euro, cu o săptamană inainte de Craciun. Aceşti bani au intrat ca datorie in 2013, iar din bugetul din acest an mare parte din execuţie a fost plata datoriilor. Acest lucru se pare ca nu se doreste a fi văzut de către cetăţenii Bucurestiului, iar lipsa de transparenţă a municipalităţii este aproape totală. Previziunile spun, că episodul de anul trecut se va repeta şi anul acesta, santierele deschise in Bucuresti vor fi blocate, firmele nu vor fi platite la timp, iar unele vor intra in faliment. Domnul primar Oprescu reuşeşte astfel, sa administreze intr-un mod catastrofal banii bucurestenilor.

Intr-un final aş dori sa adresez trei intrebări Primarului General, pe care le consider esenţiale ca cetătean al capitalei:

  1. Care sunt măsurile pe care le luaţi domnule primar pentru a opri rostogolirea datoriilor Primăriei Capitalei de la an la an?
  2. Există cumva o listă de priorităţi bugetare pentru Bucuresti care să poate fi consultată, astfel incat să inţelegem strategia de investiţii a primăriei?
  3. In ciuda unui Consiliu General dominat de USL, nu se vede o armonie intre primar şi consiliu, care sunt cauzele acestei lipse de colaborare ce se răsfrange asupra calitaţii vietii noastre in acest oraş?