În spațial public circulă o serie de dezinformări în această perioadă legate de rolul negativ al investitorilor străini, dar și de tot felul de planuri ale altor țări din Uniunea Europeană legate de integratitatea teritorială a României. Din această perspectivă este bine să înțelegem care sunt relațiile dintre economia românească și cea germană pentru a analiza evoluția din ultimii ani și a înțelege cât de importantă este conservarea și dezvoltarea acestei relații. Materialul de mai jos reprezintă o parte a unei analize mai largi pe care am realizat-o și care va fi inclusă într-o carte ce va fi publicată în curând.

Germania este principalul partener comercial al României, relațiile economice cu această țară totalizând aproximativ 20% din schimburile comerciale naționale.

Analizând schimburile economice din ultimi zece ani, observăm aproape o dublare din 2006 până în prezent. Acest lucru ne arată dinamica relațiilor economice dintre cele doua țări dar și un potențial foarte mare de dezvoltare economică. Analizând graficul de mai jos, putem observa că, exceptând anul 2009, comerțul dintre România și Germania a crescut constant cu rate anuale între 5% și 10%. În anul 2014, s-a atins un prag critic, pentru prima dată fiind depășită bariera de 20 miliarde de euro în comerț bilateral. Astfel, deși există încă un deficit comercial în relațiile dintre cele două țări, putem observa o tendință de scădere a acestuia, în special datorită specificului investițiilor germane din România care produc din ce în ce mai mult pentru export.

Tabel 1 : Relațiile comerciale România-Germania

Relații comerciale Ro-Ger 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
TOTAL 11,6 12,5 13,9 12,1 13,8 17,2 17,9 19,5 20,9
Export 4,4 4,75 4,9 5,7 6,5 8,4 8,4 9, 2 10,2
Import 7,2 7,75 9 6,4 7,3 8,8 9,5 10,3 11,2
Sold -2,8 -3 -4,1 -7,3 -8,2 -0,4 -1,1 -1,1 -1

Sursa: INSSE, Buletinele Statistice de Comerț Internațional 2006-2014

În ceea ce privește structura importurilor și a exporturilor dintre două țări, putem observa că schimburile bilaterale se bazează în principal pe produse industriale de înaltă calitate, 65% din exporturile României către Germania si 50% din importuri constând în mașini și aparate, echipamente electrice, mijloace și materiale de transport.

Analizând această structură, putem spune că există potențial de creștere a exporturilor românești, în special în zona industriei alimentare și a produselor bio, momentan acest segment fiind foarte puțin dezvoltat. Totodată, prin dezvoltarea infrastructurii rutiere spre est și sud, cu siguranță România ar putea atrage și alte firme germane orientate spre producție și export care ar ajuta la scăderea deficitului comercial.

La o primă analiză structura schimburilor comerciale dintre două țări este una specifică țărilor dezvoltate, care însă, poate suferi îmbunătățiri, în special pe partea românească.

Tabel 2: Exporturi spre Germania din România în 2014

Exporturi spre Germania din România în 2014 Mil. Euro %
Total 10185,3
Mașini și aparate, echipamente electrice, audio-video 4421,2 43,4%
Mijloace și materiale de transport 2148,5 21,1%
Materiale textile și articole din acestea 725,5 7,1%
Metale comune și articole din acestea 649,6 6,4%
Materiale plastice, cauciuc și produse 579,3 5,7%
Mărfuri și produse diverse 466,7 4,6%
Produse ale industriei chimice 233,6 2,3%
Instrumente și aparate optice, fotografice,cinematografice,etc. 215,1 2,1%
Produse minerale 153,9 1,5%
Încălțăminte, pălării, umbrele s.a. 114,5 1,1%
Produse din lemn, exclusiv mobilier 112,4 1,1%
Produse vegetale 99,6 1,0%
Mâncăruri, băuturi și tutun 85 0,8%
Articole din piatră, ciment, ipsos, ceramică, sticlă 51,7 0,5%
Animale și produse animale 44,3 0,4%
Piei crude, piei tăbăcite, blănuri 25,9 0,3%
Alte bunuri 24,5 0,2%
Pasta de lemn, hârtie, carton și articole 24,2 0,2%
Grăsimi și uleiuri vegetale și animale 9,8 0,1%

Sursa: INSSE – prelucrare proprie după Buletinul Statistic de Comerț Internațional 2014

Tabel 3 : Importuri din Germania spre România în 2014

Importuri din Germania spre România în 2014 Mil. Euro %
Total 11204
Mașini și aparate, echipamente electrice, audio-video 3966,8 35,4%
Mijloace și materiale de transport 1549,7 13,8%
Metale comune și articole din acestea 1094,3 9,8%
Materiale plastice, cauciuc și produse 1093,8 9,8%
Produse ale industriei chimice 963,7 8,6%
Materiale textile și articole din acestea 699 6,2%
Instrumente și aparate optice, fotografice,cinematografice,etc. 397,3 3,5%
Mâncăruri, băuturi si tutun 326,1 2,9%
Animale și produse animale 288,1 2,6%
Pasta de lemn, hârtie, carton și articole 183 1,6%
Mărfuri și produse diverse 146,3 1,3%
Produse vegetale 115,4 1,0%
Piei crude, piei tăbăcite, blănuri 78 0,7%
Articole din piatra, ciment, ipsos, ceramică, sticlă 71,9 0,6%
Produse din lemn, exclusiv mobilier 68,1 0,6%
Produse minerale 66,7 0,6%
Încălțăminte, pălării, umbrele s.a. 53,5 0,5%
Grăsimi și uleiuri vegetale și animale 23,1 0,2%
Alte bunuri 19,2 0,2%

În concluzie, există un potențial mare de dezvoltare a relațiilor bilaterale, iar pe unele segmente, producătorii români pot atinge creșteri considerabile la export. Totodată este de remarcat structura produselor din comerțul bilateral care începe să semene cu cel al unor țări dezvoltate. Din această perspectivă, aportul de cunoaștere generat de investițiile germane va crește capacitatea României de a dezvolta afaceri autohtone în aceste domenii dar și de a atrage investitori din domenii conexe.

Procesul de modernizare al României este unul de lungă durată, iar unul dintre indicatori este structura exporturilor. O economie matură exportă produse sofisticate și care au valoarea adăugată ridicată. România încă nu a atins în toate domeniile acest nivel însă diversificarea producției și a exporturilor ne arată că suntem pe drumul cel bun.

Din punctul meu de vedere, cea mai mare problemă pe care o are societatea românească este nivelul scăzut al cunoașterii. Din acest motiv este important să putem luă know-how de la investitorii străini pentru a putea ulterior produce singuri. Strategia noastră ar trebui axată în jurul accelerării transferului de cunoaștere și nu în jurul ostracizării companiilor străine ce investesc în România.