Cartierul Giulești

Cartierul Giuleşti este situat în zona de nord-vest a capitalei. Cartierul Giuleşti este situat pe teritoriul administrativ a douã sectoare: 6 şi 1. Acest teritoriu, destul de mare, cuprinde douã zone care au un caracter destul de bine definit, nemodificat în ultimii 60 de ani. Prima zona, cunoscutã ca Giuleşti-Sârbi are şi în prezent un profund caracter rural, aici aflându-se localitatea din care a început dezvoltarea urbanisticã. Continuându-ne traseul pe Calea Giuleşti şi trecând de Institul Pasteur, ajungem în cea de-a doua zonã a cartierului, rezultatã din împãrţirea unei bucãţi din moşia Ţigãnia.

Aşa cum o demonstreazã şi sãpãturile arheologice, aşezarea îşi are originea în perioada neoliticã (6.000-1.800 î.H.), mãrturie stând vestigiile culturilor Boian şi Gumeliţa. În documentele istorice referitoare la Bucureşti este menţionatã o vecinãtate a acestuia cu numele de Giuleşti, la care au fost adãugate alte denumiri, pentru a defini o zonã sau alta. Situate în lunca Dâmboviţei, terenurile din zonã au fost propice agriculturii, aceasta fiind, de altfel, principala îndeletnicire a locuitorilor de aici. În „Istoria Bucureştilor”, Constantin Giurescu aminteşte cã moşia Giuleşti ar fi aparţinut, la un moment dat, unui anume Giulea. Însã nu este precizat foarte clar dacã denumirea zonei derivã de la numele acestui latifundiar sau dacã este doar o coincidenţã.

În unele documente de la sfârşitul secolului al XIX-lea, acest teritoriu era numit Giuleşti-Sârbi, poate pentru a-l diferenţia de noul cartier Giuleşti, dezvoltat pe moşia Ţigãnia, parcelatã pentru construirea de locuinţe. Împãrţirea moşiei a fãcut parte din planurile de sistematizare a Bucureştiului, vizând expansiunea spre localitãţile limitrofe. Sistematizarea a fost demaratã la sfârşitul secolului al XIX-lea şi continuatã pânã în prima jumãtate a secolului al XX-lea. Cu toate cã, din cele mai vechi timpuri, zona era cunoscutã sub numele de Giuleşti, în perioada 1920-1940 a fost denumitã Comuna Urbanã Marele Voievod Mihai, iar între 1945-1952 – 16 Februarie. Dupã anul 1950 şi-a pierdut independenţa, fiind inclusã în teritoriul capitalei.