Vezi care sunt propunerile mele

Sectorul 1 este sectorul cu cea mai mare suprafață din București, însă cu cea mai mică populație. Granițele lui sunt Strada Polonă și Calea Floreasca către Sectorul 2, și respectiv Calea Giulești și Calea Plevnei către sectoarele 5 și 6. În centru, se întinde până la Teatrul Național și Parcul Cișmigiu.

Deși este sectorul cu cea mai prosperă și dinamică economie din București, structura acestuia nu este omogenă. Astfel, se pot observa diferențe foarte mari de dezvoltare între cartiere, de exemplu Străulești vs. Dorobanți, sau Giulești – Sârbi vs. Aviației. Aceste clivaje considerabile ridică gradul de complexitate al administrației sectorului, deoarece amplifică semnificativ paleta de probleme pe care primăria trebuie să le abordeze.

În sectorul 1, se regăsesc de asemenea și multe instituții ale administrației centrale, precum Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Ministerul de Interne, Ministerul Sănătății etc., dar și puternice centre de afaceri precum cele din Piața Victoriei, Floreasca sau Băneasa. Acestora li se adaugă doua dintre cele mai importante noduri de transport: Gara de Nord și Aeroportul Băneasa. Toate aceste caracteristici fac din Sectorul 1 unul dintre cele mai aglomerate sectoare, deoarece foarte mulți nerezidenți, își desfășoară activitatea zilnică în aceste cartiere.

De asemenea, sectorul 1 găzduiește unele dintre centrele universitare importante ale României: Academia de Studii Economice, Universitatea din București (parțial), Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea Româno-Americană, precum și căminele studențești din zonele Moxa și Agronomie.

O altă caracteristică a sectorului este că o mare parte din acesta este declarat zonă protejată din punct de vedere urbanistic/arhitectural. Astfel, unele dintre cele mai pitorești și elegante cartiere din București se regăsesc aici, precum Cișmigiu, Calea Victoriei, zona intitulată „Capitale” sau Aviatorilor și Kiseleff. Nu în ultimul rând, cartierul Bucureștii Noi este înscris în lista monumentelor istorice ca parcelare protejată. Acest lucru face ca gestiunea multora dintre problemele cetățenilor să reclame o abordare comună între Primăria Capitalei și Primăria de Sector. În același context, primăria se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește gestionarea întregului patrimoniu cultural.

Trecând de zona de centru, există o serie de cartiere în creștere în București care ar avea nevoie de o intervenție a primăriei pentru a le accelera dezvoltarea. Astfel, Gara de Nord, Calea Griviței, zona Chibrit, Chitila, Bucureștii Noi, Pajura-Dămăroaia sau Străulești sunt zone unde primăria de sector trebuie să investească masiv pentru a dezvolta infrastructura de educație și culturală, aceasta fiind subdimensionată în raport cu nevoile curente ale zonei. Totodată, dacă în zonele de centru există un acces facil la parcurile Cișmigiu sau Herăstrău, cartierele periferice nu beneficiază de spații verzi suficiente. O altă mare provocare atât pentru administrația locală cât și pentru administrația generală (PMB) o reprezintă inadecvarea Planului Urbanistic Zonal de Nord (suprafața delimitată dintre Bd. Sisești la est, DN1 la vest, Șos. Odăi la N și str. Stegarului/Jandarmeriei la Sud). Este orașul din oraș. Cu o suprafață de aproximativ 750 de ha după anularea doc. PUZ de Nord se impune de urgență promovarea unui PUZ care sa permită reglementarea urbanistică de urgență a zonei. Următorul pas este identificarea domeniului public (prin realizarea de exproprieri) în vederea amplasării utilităților. Zona are nevoie de investiții estimate la 300 mil euro destinate cu prioritate utilităților și sistemului rutier, potențialul de dezvoltare al acestei zone fiind enorm. De altfel este o oportunitate de a predefini o dezvoltare viitoare a unei zone care astăzi se află într-o fază incipientă de dezvoltare realizată adesea după reguli restrânse (reguli pentru zone restrânse).
În ciuda tuturor provocărilor administrative, un avantaj excepțional al sectorului îl reprezintă resursa umană. Având multe cartiere faimoase ale Bucureștiului în granițele sale, sectorul 1 are cel mai mare procent de intelectuali din totalul populației la nivel de capitală și implicit oameni care au potențial de implicare în comunitate, context ce trebuie fructificat pentru a genera schimbarea mult așteptată. Aglomerarea de universități, licee și scoli de prestigiu, cât și vecinătatea acestora cu poli puternici de dezvoltare economică au dus la constituirea unei populații educate, cu venituri peste medie și cu așteptări mari din partea administrației. O provocare majoră o reprezintă modul în care această populație poate fi integrată în actul de guvernanță locală. (cea pe care ar trebui să se bazeze orice administrație pentru a o lua ca parteneră în dezvoltarea sectorului)

În ceea ce privește resursele bugetare ale primăriei, aceste sunt cele mai generoase din toată România. Astfel, pentru atribuțiile pe care le are sectorul, se pot cheltui aproximativ 350 de milioane de Euro pe an. Fără îndoială, suma este suficientă pentru a transforma această parte a Bucureștiului într-o zonă care să se poată compara cu centrul Berlinului sau al Budapestei. Provocarea este de a forma o echipă competentă, alcătuită din oameni cu spirit inovativ, ce doresc să lase ceva în urma lor, și care sunt realmente atașați de cartierele în care au crescut și locuiesc.