În ultimii ani observăm o deteriorare continua a dezbaterii pe teme economice în spațiul public. Astfel, oameni fără expertiză sunt invitați să comunice, atât pe la posturile TV, în presa scrisă sau online. Acest lucru, deși inițial nu părea foarte periculos a dus la o serie de anomalii în mediul public, anomalii ce au culminat inclusiv printr-o serie de inițiative legislative depuse în parlament, cu efecte deosebit de negative asupra economiei.

Din păcate însă, cu excepția câtorva voci autorizate, BNR, Consiliul Fiscal etc., nu a existat o reacție din partea mediului academic asupra acestor inițiative. Nivelul scăzut de cunoaștere a celor din media, lipsa mesajelor coerente dar și lipsa unei culturi a dezbaterilor publice consistente a dus la situația în care cadrele didactice din învățământul economic se feresc să apară în spațiul public, evitând pur și simplu să își dea cu părerea, tocmai pentru a nu intra în polemici de nivel scăzut.

Este oare această atitudine sănătoasă ? Credem noi că fără implicarea celor a căror misiune este creșterea nivelului general de cunoaștere în societate, putem îmbunătăți lucrurile ? Din punctul meu de vedere pasivitatea mediului academic poate duce la o serie de riscuri pe termen mediu :

1. Consacrarea în spațiul public a unor persoane , în calitate de comunicatori pe teme economice care să aibă în realitatea o agendă ascunsă iar prin mesajele transmise să deformeze adevărul științific sau să îl prezinte parțial, tocmai pentru a-și atinge obiectivele.
2. Afectarea imaginii unor instituții vitale pentru economia românească, precum BNR, Consiliul Concurenței, ASF, Consiliul Fiscal, etc prin atacuri concertate tocmai pentru a diminua importanța acestora în mediul public și a scădea încrederea populației în ele
3. Scăderea prestigiului universităților prin consolidarea percepției că nu au specialiști suficienți de buni pentru a emite opinii publice.
4. Deformarea realității prin accentuarea sau minimizarea efectelor unor măsuri economice, tocmai pentru a îmbunătăți sau înrăutăți imaginea decidenților politici.
5. Consolidarea sentimentului de inhibiție pe care îl au acum cadrele didactice și perpetuarea lui pentru a nu permite intrarea unor actori noi în spațiul public.
6. Monopolizarea comunicării economice de către grupuri de interese și crearea impresiei în spațiul public că nu există comunicatori nepartizani
7. Scăderea criticii constructive în spațiul public, în special asupra inițiativelor politice, îngreunând astfel îmbunătățirea calității procesului de elaborare a legislației

Toate aceste riscuri sunt astăzi mai prezente decât oricând, mai ales din cauza faptului că mesajele sunt trimise din ce în ce mai ușor prin social media. Fără o reacție solidă a celor cu expertiză și fără o acțiune coordonată, care să ridice nivelul dezbaterilor din mediul public, riscăm să creăm în rândul populației impresii false în ceea ce privește soluțiile economice la problemele lor de zi cu zi. Lipsă educației financiare în rândul românilor, îi transformă pe marea majoritate în ținte ușor de manipulat de către grupuri de interese. Din acest motiv, consider că implicarea în dezbaterile publice a mediului universitar devine foarte importantă pentru România.