Dacă ar fi să analizăm relațiile economice ale statelor din vestul Europei, am observa că printre cei mai importanți parteneri ai lor se regăsesc vecinii apropiați. Astfel, volumul relațiilor comerciale dintre Italia și Franța, sau Germania și Franța depășește cu mult alte relații bilaterale ale tărilor în cauză.
Acest lucru are la bază mai multe argumente
1. Vecinătatea piețelor – este mult mai simplu să vinzi pe o piață apropiată, costurile de transport sunt mai reduse, lanțurile de distribuție sunt mai scurte iar, în general, costurile cu logistica sunt mai avantajoase
2. Compatibilitatea culturală – între vecini, este mai simplu să faci comerț. Acest concept simplu, a stat la baza multor relații între state. Faptul că bagajul cultural este comun, faptul că cetățenii în virtutea vecinitatii geografice încep să se înțeleagă mai bine și fac implicit comerț a dus la o creștere firească a relațiilor comerciale dintre țări vecine.
3. În Uniunea Europeană, există și un argument politic de a intensifica relațiile economice în interiorul blocului comunitar. Astfel, unul dintre principiile de bază al întemeierii UE a fost acela că dacă interdependențele economice foarte mari între state vor scădea considerabil riscul conflictului. Până în prezent se pare că acest principiu rămâne perfect valabil.
Analizând din această perspectivă relația dintre România și Bulgaria, observăm că principiile enumerate mai sus nu sunt 100% valabile. Astfel, deși piețele noastre sunt învecinate, nu există o dorință foarte mare din partea firmelor românești de a face afaceri în spațiul bulgar. Barierele lingvistice cât și reticența românească de a activa pe piețele internaționale a dus la o prezență relativ scăzută pe piața bulgărească. Este impresionant cum anumite firme din București au capacitatea logistică de a fi active în regiuni că Botoșani sau Satu Mare, dar nu reușesc să fie deloc prezente în Ruse sau Pleven, în ciuda costurilor logistice scăzute.
În ceea ce privește compatibilitatea culturală, românii și bulgarii nu sunt foarte diferiți. Aceleași povești despre comunism, aceleași povești despre influența otomană din regiune și cam aceleași povești balcanice despre superstiții, familie sau prietenie. În această relație însă, românii sunt în mod firesc cei ce par mai conectați la vest, bagajul cultural latin făcându-ne misiunea mai ușoară.
Deși între România și Bulgaria au existat în decursul istoriei diferite conflicte, acestea nu au rămas atât de puternic în mentalul colectiv. Astfel, argumentul de a accelera cooperarea economică pentru aplanarea unor conflicte istorice nu este valabil. Poate că în prezent, o abordarea mai sănătoasă ar fi accelerarea cooperării economice pentru a crea o piață cu caracteristici culturale comune, balcanice, unde cele două țări să poată să își folosească la maximum potențialul economic.
Privind însă cifrele observăm că cele două țări au evoluat asemănător în ultimii 9 ani, iar decalajul dintre ele începe să se reducă. Desigur România, cu o populație și o suprafață mult mai mare are un avantaj în construcția PIB, însă și piața bulgărească începe să devină atrăgătoare.
Dacă analizăm raportul dintre volumele PIB din 2007 până în prezent, observăm o fluctuație destul de redusă. De la un PIB de 3,81 ori mai mare, coboară la un PIB de 3,61 ori mai mare. Astfel, ritmul de dezvoltare dintre cele două țări este asemănător.
| An | RO | BG | RO/BG |
| 2007 | 123,70 | 32,50 | 3,81 |
| 2008 | 139,7 | 37,2 | 3,76 |
| 2009 | 118,3 | 37,3 | 3,17 |
| 2010 | 124,1 | 38,2 | 3,25 |
| 2011 | 131,5 | 41,3 | 3,18 |
| 2012 | 133,9 | 42 | 3,19 |
| 2013 | 144,7 | 42 | 3,45 |
| 2014 | 150,8 | 42,8 | 3,52 |
| 2015 | 159 | 45,3 | 3,51 |
| 2016(est) | 172 | 47,6 | 3,61 |
În ceea ce privește PIB-ul per capiaa, bulgarii au reușit să recupereze parțial diferența dintre noi, însă astăzi se situează undeva la nivelul României din 2007. Foarte probabil o creștere mai accelerată a dezvoltării economice a statului român va duce la o creștere a diferenței la nivelul anului 2007.
| PIB/Capita – Euro | |||
| An | RO | BG | RO/BG |
| 2007 | 6000 | 4300 | 140% |
| 2015 | 8100 | 6300 | 129% |
Analiza balanței comerciale dintre cele două țări, ne arată că România a reușit să aibă un surplus constant față de Bulgaria, cu excepția anului 2010. Deși balanța s-a mai echilibrat față de 2007, în 2014 am exportat cu 25% mai mult decât am importat. Ținând cont de imaginea bună pe care o are România în Bulgaria, există potențialul creșterii exporturilor românești, îmbunătățind și mai mult balanța comercială. Referitor la ponderea comerțului cu Bulgaria în volumul total al comerțului României, observăm o tendință de creștere. Astfel, din 2007, România și Bulgaria și-au dublat exporturile și importurile reciproce, creșterea anuală procentuală a relațiilor comerciale depășind cu mult creșterea PIB a celor două țări. Totodată, observăm că pentru România, doar anul 2009, care a reprezentant vârful crizei economice, a fost unul de fluctuație al creșterii.
| An | Exporturi | Importuri | Grad acoperire exp/imp | Excedent |
| 2007 | 941,1 | 606,2 | 1,552 | 334,9 |
| 2008 | 1390 | 976,4 | 1,424 | 413,6 |
| 2009 | 1094,2 | 942,3 | 1,161 | 151,9 |
| 2010 | 1337,3 | 1439,7 | 0,929 | -102,4 |
| 2011 | 1631,3 | 1578,5 | 1,033 | 52,8 |
| 2012 | 1735 | 1534,6 | 1,131 | 200,4 |
| 2013 | 1697,2 | 1524,3 | 1,113 | 173 |
| 2014 | 1777,7 | 1440,6 | 1,234 | 337,1 |
În mod evident, o microanaliză a principalelor componente ale comerțului bilateral ne face să înțelegem mai bine situația la zi. Obervam că la majoritatea categoriilor de produse, țara noastră înregistrează un excedent. Interesante însă sunt categoriile de produse unde avem deficit fată de Bulgaria. Se pare că importăm multe materiale de construcții, dar și componente auto pentru industria noastră, iar exportul de mașini Dacia și Ford nu compensează în balanță.
| Romania – Bulgaria in 2014 | Exp | Imp | Deficit/Excedent | |
| 1 | Animale vii si produse animale | 74,60 | 38,4 | 36,20 |
| 2 | Produse vegetale | 69,50 | 35 | 34,50 |
| 3 | Grasimi si uleiuri vegetale si animale | 25,10 | 19,2 | 5,90 |
| 4 | Mancaruri, bauturi si tutun | 162,80 | 115,3 | 47,50 |
| 5 | Produse minerale | 345,30 | 62,6 | 282,70 |
| 6 | Produse ale industriei chimice | 217,30 | 156,2 | 61,10 |
| 7 | Materiale plastice, cauciuc si produse | 125,70 | 96,2 | 29,50 |
| 8 | Piei crude, piei tabacite, blanuri | 2,90 | 2,8 | 0,10 |
| 9 | Produse din lemn, exclusiv mobilier | 31,50 | 7,3 | 24,20 |
| 10 | Pasta de lemn, hartie, carton si articole | 38,60 | 25,4 | 13,20 |
| 11 | Materiale textile si articole din acestea | 55,20 | 53,6 | 1,60 |
| 12 | Incaltaminte, palarii, umbrele s.a. | 9,70 | 5,2 | 4,50 |
| 13 | Articole din piatra, ciment, ipsos, ceramica, sticla | 26,80 | 98,6 | -71,80 |
| 14 | Metale comune si articole din acestea | 293,80 | 262,5 | 31,30 |
| 15 | Masini si aparate, echipamente electrice, audio-video | 184,90 | 281,5 | -96,60 |
| 16 | Mijloace si materiale de transport | 69,60 | 133,8 | -64,20 |
| 17 | Instrumente si aparate optice, fotografice,cinematografice,etc. | 11,20 | 6,1 | 5,10 |
| 18 | Marfuri si produse diverse | 28,90 | 39 | -10,10 |
| 19 | Alte bunuri | 4,30 | 1,9 | 2,40 |
| 20 | Total | 1777,70 | 1440,6 | 337,10 |
În concluzie, companiile românești ar trebui să profite de creșterea economică a Bulgariei, iar vecinătatea dintre țările noastre ar trebuie să ducă la accelerarea rapidă a volumului de exporturi și importuri. Avantajul logistic al vecinătății ar trebui să constituie un impuls consistent pentru firmele românești, iar apropierea culturală poate juca un rol important în crearea de relații de business. Un impediment principal este limba și alfabetul însă acesta poate fi rezolvat relativ ușor. În perspectivă, estimez o creștere puternică a relațiilor dintre România și Bulgaria.
