Arhiva tag-ul pentru: PMB

, ,

Primăriile Bucureştiului şi lipsa de transparenţă bugetară. Studii de caz, Primăria Sectorului 1 şi Primăria Capitalei

Intre oamenii politici exista o zicală “daca nu e prins in buget nu există!”. Aceste cuvinte, ce sunt pline de inţelesuri au reuşit in ultimii ani sa devine relative. Politica Ministerului de Finanţe, prevederile de incasări din impozitul de venit, cotele defalcate de TVA şi multe alte previziuni vădit exagerate, au dus la situaţia in care, ceea ce este scris in buget, sa nu fie de fapt acolo. Din aceasta perspectivă, Primăria Capitalei este campioană la categoria “asa nu!”.

Discutam in articolele precedente, de pericolul exagerarilor bugetare, de construcţia falsă a bugetului, generată de falsele cote defalcate venite de la Ministerul de Finanţe. Totodată, spuneam ca aceste cote, duc la construirea de bugete paralele, primăriile fiind nevoite sa aibe o lista oficială de investiţii dar şi una reală. Astfel, conform legii finanţelor publice, in luna iulie primăriile trebuie sa aprobe execuţia bugatară pe trimestrul trecut. Conform celor spuse de mine in aprilie, s-a observat un deficit mare de incasări din cotele defalcate. Astfel, administraţiile publice au fost nevoie sa execute rectificări bugetare in minus si să anuleze o serie de proiecte de investiţii anuntate la inceputul anului.

 

Pentru o mai bună inţelegere a impactului acestei rectificari in minus, vă voi da două exemple din Bucuresti: pe de-o parte Primăria Sectorului 1 şi pe cealaltă parte Primăria Capitalei:

La sectorul 1, s-a efectuat in sedinţa Consiliului Local din 25.07.2013 rectificarea bugetară in minus cu 82,5 milioane de lei, astfel, din 670 de mil prognozate ca şi incasări, s-au colectat doar 587,5 milioane ceea ce reprezinta o scădere cu 13,5% a bugetului PS1 pe semestrul 1. In mod firesc, aceasta scădere, datorată previziunilor false ale Ministerului de Finanţe a dus şi la tăieri in interiorul direcţiilor primăriei. La directia de şcoli au fost anulate proiecte de modernizare a şcolilor in valoare de 11 mil lei, iar la administraţia domeniului public au fost anulate proiecte de 7 milioane lei. Din fericire, Primăria Sectorului 1 a renegociat un credit mai vechi in aceasta vară, reuşind să amane plata unor rate in acest an şi sa economisească din dobanzi vreo 18 milioane de lei. Toate acestea au facut ca efectul asupra investiţiilor prognozate in anul 2013 sa nu mai fie atat de puternic ca şi in 2012, insa discutăm aici de un caz fericit. Aşteptăm sfarsitul anului pentru  vedea evoluţiile incasarilor, insă devine clar ca acestea au un trend negativ.

Pe 29.07.2013 s-a desfăsurat şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Analizand ordinea de zi am observat că nu exista niciun punct legat de execuţia bugetară sau rectificarea bugetară, in ciuda prevederilor legii finanţelor publice locale, 273/2006, art. 49, alin. 12 si 13. Daca ar fi sa păstrăm proporţiile, Primăria Capitalei ar trebui sa facă o rectificare in minus, de aproximativ 300 de milioane de lei. Acest lucru insă, nu se intamplă. Astfel, şi anul acesta, domnul Oprescu reuşeşte sa creeze un buget fals, dar şi mai rău sa menţină un buget care dă speranţe companiilor ce lucrează pentru Primăria Capitalei, că işi vor incasa banii. Trebuie să ne aducem aminte, că anul trecut, Consiliul General, a fost pus in situaţia de a efectua o rectificare in minus de aproximativ 100 milioane de Euro, cu o săptamană inainte de Craciun. Aceşti bani au intrat ca datorie in 2013, iar din bugetul din acest an mare parte din execuţie a fost plata datoriilor. Acest lucru se pare ca nu se doreste a fi văzut de către cetăţenii Bucurestiului, iar lipsa de transparenţă a municipalităţii este aproape totală. Previziunile spun, că episodul de anul trecut se va repeta şi anul acesta, santierele deschise in Bucuresti vor fi blocate, firmele nu vor fi platite la timp, iar unele vor intra in faliment. Domnul primar Oprescu reuşeşte astfel, sa administreze intr-un mod catastrofal banii bucurestenilor.

Intr-un final aş dori sa adresez trei intrebări Primarului General, pe care le consider esenţiale ca cetătean al capitalei:

  1. Care sunt măsurile pe care le luaţi domnule primar pentru a opri rostogolirea datoriilor Primăriei Capitalei de la an la an?
  2. Există cumva o listă de priorităţi bugetare pentru Bucuresti care să poate fi consultată, astfel incat să inţelegem strategia de investiţii a primăriei?
  3. In ciuda unui Consiliu General dominat de USL, nu se vede o armonie intre primar şi consiliu, care sunt cauzele acestei lipse de colaborare ce se răsfrange asupra calitaţii vietii noastre in acest oraş?
/de

Anul pre-electoral: Bugete paralele și minciună planificată

2013 este un an unic in istoria administrativă romanească: toate primăriile din Romania sunt nevoite sa voteze bugete false, care dau bine „boborului”, umflate artificial cu 15%-20%. Astfel, pe hartie, toţi primarii pun o serie de proiecte de investiţii frumos colorate, insă in realitate nu se stie care sunt cele reale. Trăim o perioada in care nicio previziune nu mai poate fi obiectivă, o perioada in care Ministerul de Finanţe conduce o dezinformare generalizată, bine calculată – putem spune că, astfel, se pregateste cu paşi siguri campania din 2013.

Spuneam intr-un articol trecut de marea problemă a cotelor defalcate umflate artificial de către Ministerul de Finanţe. Acest lucru se intamplă in toate primăriile şi consiliile judeţene, care se află in situaţia de a fi nevoite sa voteze, perfect conştiente de lucrul acesta, un buget fals.

S-a ajuns in situatia incredibilă in care toate direcţiile din primării au două bugete, unul real, pe care nu-l expun publicului şi unul oficial pe care il prezintă cetăţenilor. Astfel, primarii au pus pe hartie o serie de investiţii, care nu au legatură cu realitatea. Tragedia acestei situaţii este ca niciun primar nu poate fi tras la raspundere, deoarece cotele defalcate vin direct de la minister. Mulţi dintre aleşii de rea credinţă, vor folosi acest deficit pentru a aloca banii discretionar, pe proiecte ce nu sunt neapărat prioritatea comunităţilor. Ministerul, oferă, scuza perfectă primarilor de a efectua exact acele investiţii care le convin mai mult. Iar la jumătatea anului, cand se va face rectificarea bugetară, aceştia sa spună că ce era in a doua jumătate planificat la capitolul investiţii, nu se poate realiza din cauza rectificării in minus.

Pentru a ne convinge de efectul acestor abordări politicianiste, putem analiza bugetul Primăriei Capitalei şi promisiunile făcute de catre domnul Sorin Oprescu. După o rectificare in minus de aproximativ 15% in anul trecut, primarul capitalei continuuă şi anul acesta cu un buget la fel de fals. Ipocrizia situaţiei nu vine insă din structura bugetului ci din proiectele de investiţii anuntate cu atata aplomb. In mod real, bugetul Capitalei va fi anul acesta, maxim la fel de mare ca si anul trecut, de aproximativ 750 de milioane de euro, deşi pe hartie ajunge la un miliard. Dacă din acest buget scadem arieratele create anul trecut, cand rectificarea s-a facut de abia in decembrie, vom observa ca bugetul real este de doar 650 de milioane, cu 35% mai puţin decat in anul precedent, ceea ce in termeni financiari şi de planificare bugetară este efectiv o tragedie.

Conştient de această situatie, primarul propune pe 26 aprilie, votarea bugetului, cu o lună mai tarziu decat prevederile legale. Această decizie are desigur o motivaţie: votand bugetul la sfarşitul lui aprilie, se pot efectua primele plati şi exectua primele investiţii de abia de la sfarsitul lui mai. Astfel, capitala Romaniei, reuşeşte incredibilul record, de a sta 5 luni din 12 ale anului fără buget şi implicit fără capacitatea de a realiza ceva pentru cetăţenii sai.

Problema insa de abia aici incepe, analizand planurile Primarului pentru 2013, vedem că riscul de a deschide o serie de investiţii in Bucuresti, care nu au acoperire in buget este extrem de ridicat. După haosul provocat de guvern cu magistrala de metrou din Drumul Taberei, după blocajele cauzate de diametrala Uranus şi de pasajul de la Mihai Bravu (ultimele două in administrarea Primăriei Capitalei), domnul Oprescu doreşte să blocheze şi Piaţa Romană şi Piaţa Charles de Gaulle prin iniţierea unor pasaje si alte minuni arhitectonice.

Trăim intr-o perioadă in care autorităţilor publice se pare că efectiv nu le pasă de cetaţeni. Analizand cifrele este greu de inţeles comportamentul Primăriei Capitalei. In mod normal orice manager ar termina investiţiile deja incepute inainte sa inceapă altele, mai ales atunci ca decizia sa influenţeaza zilnic viaţa a zeci de mii de oameni ce trec prin zonele de şantier. Totodată, atunci cand se deschide o lucrare este firesc ca Primarul sa se asigure că există acoperire bugetară pentru aceasta. Din nefericire, niciuna din afirmaţiile de mai sus nu se intamplă in Bucuresti.

Primarul nostru ne-a prezentat o serie de proiecte indrazneţe, care pe hartie arată extraordinar iar machetele prezentate publicului sunt spectaculoase. Din pacate, estimez ca acestea sunt doar niste păcaleli, iar in primărie exista un buget paralel, ascuns publicului unde se ştie exact care vor fi investiţiile din 2013.

Cel mai mare risc pe care il observ este ca domnul Oprescu, să incline spre abordarea politicianistă, in an pre-electoral sa deschidă o serie de şantiere pentru care nu are bani la buget şi să ne trezim in 2014 cu Bucurestiul, efectiv blocat!

Asta se intamplă, cand statul incurajează minciuna, cand permite construcţia de bugete paralele şi nu in ultimul rand, cand oamenii işi aleg conducatorii pe aparenţe şi nu pe baza unui program concret. Devine evident că Bucurestiul va trece printr-o criza administrativă, iar bugetul anului 2013 o va declanşa.

Sursa: Contributors

/de

Bugetele locale și iresponsabilitatea conducătorilor

Saptamanile acestea este o agitatie mare in toate primariile si consiliile judetene din Romania. Dupa 3 luni de asteptare se fac in sfarsit bugetele locale.

As dori sa mentionez ca este prima data in ultimii 10 ani cand bugetul Romaniei este votat asa de tarziu. Dupa contestarea lui la Curtea Constitutionala, acesta a aparut in Monitorul Oficial de abia in data de 22 februarie. O intarziere ce a dus la blocarea efectiva a activitatii APL-urilor (administratiilor publice locale) in primele 3 luni ale anului 2013.

Pentru cei ce nu stiu, as dori sa explic putin influenta bugetului central asupra bugetelor locale. Astfel, bugetele locale au trei surse principale de venituri, prima, taxele locale, sunt administrate direct de catre primarie prin directiile de taxe si impozite si constituie in general, mai ales in zonele urbane, mai putin de jumatate din bugetul local. Celelalte doua surse sunt cotele defalcate din TVA si impozitul pe venit, astfel, toti angajatii unor firme inscrise intr-o anumita localitate, varsa indirect, prin Ministerul de Finante, o parte din impozit catre comunitate, la fel intamplandu-se si cu firmele ce activeaza in localitate prin TVA.

Din aceasta cauza, nici o primarie nu isi poate construi bugetul, pana cand nu ii vin cotele defalcate de la ministerul de finante. Pana atunci, primaria functioneaza pe bugetul din anul precedent, la un nivel de 1/12 cheltuieli lunare fata de anul trecut. Trebuie mentionat ca pana nu se voteaza bugetul, primariile nu se pot angaja in niciun nou proiect.

In urma acestei introduceri, puteti deduce ca pana astazi nicaieri in Romania nu exista buget. In mod normal, de la publicarea bugetului de stat in Monitorul Oficial, dureaza aproximativ 10 zile lucratoare pentru ca ministerul de finante sa trimita sumele din cotele defalcate catre primarii. Doar in momentul acela se poate construi efectiv bugetul. Dupa aceasta, primariile trebuie sa puna proiectul de buget minim 15 zile in dezbatere publica, inca 5 zile pentru contestatii si doar dupa poate consiliul local sa voteze bugetul. Insumand toate aceste termene, primariile isi vor putea vota bugetul intre 2 si 10 aprilie, asta daca exista consens intre grupurile politice. Tinand cont ca platile de catre institutiile statului se fac de abia in ultima saptamana a lunii, primele plati catre cei ce au proiecte cu primariile vor fi facute de abia la sfarsitul lunii aprilie, astfel, 4 luni din an neexistand niciun input consistent din partea apl-urilor in economia nationala.

Surpriza cea mai mare la construirea bugetului in 2013 a fost insa alta! Nivelul cotelor defalcate primite de la Ministerul de Finante. Pentru al doilea an consecutiv, ministerul umfla artificial aceste cote, pentru a ascunde deficitul national in vederea respectarii acordului cu FMI, respectiv 1-2% deficit.

La o prima analiza, aceasta umflare artificiala, desi poate fi justificata de necesitatea unui acord cu FMI pentru accesarea unor imprumuturi ieftine, etc., nu face decat sa imbolnaveasca si mai mult economia tarii, umpland-o de arierate. Aceasta masura ar fi avut o logica, daca primarii Romaniei erau persoane responsabile si daca in general modul de functionare al apl-urilor ar fi fost in concordanta cu regulile elementare ale economiei de piata. Am sa va dau 2 exemple concrete, pentru a explica exact impactul acestei exagerari, intamplate in 2012 in bugetul national si care se repeta si anul acesta.

Primaria Sectorului 1

In mod firesc, cel mai mare buget este la Primaria Sectorului 1, deoarece in sectorul 1 este si cea mai intensa activitate economica din tara, dar si cei mai multi angajati, desi nu au domiciliul in sectorul 1. Astfel, desi ca populatie este cel mai mic sector din Bucuresti, ca numar de angajati, in sectorul 1 este exact invers, implicit varsandu-se sume importante din cota de impozit de venit in bugetul primariei.

In luna iunie, am devenit consilier local, iar in mod firesc am ales sa activez in comisia de buget-finante. Dupa o serie de sedinte in care am aprobat planul de investitii pentru semestrul 3 al anului. In luna august, sedinta mare la primarie, pentru rectificarea bugetara. Uitandu-ma peste cifre am avut surpriza sa vad ca facem la mijlocul anului o rectificare uriasa, de 8% in minus, respectiv 17 milioane de euro.

La vederea acestei sume, am intrebat cauzele. Mi s-a comunicat ca la bugetul de stat s-au incasat cu 30% mai putin decat previziunile prognozate din impozitul pe venit, si implicit trebuie sa taiem bugetul. Din fericire pentru sectorul 1, suma de 17 milioane nu era total contractata si astfel, s-au anulat aproape toate planurile de investitii din a doua parte a anului. Desigur, au trebuit sa se foloseasca toate sumele de prin conturile scolilor, liceelor destinate serviciilor, pentru a acoperi contractele de investitii deja semnate, dar la sfarsitul anul s-a realizat o echilibrare partiala.

La sectorul 1 este un caz fericit. Datorita faptului ca primaria a contractat un credit la BEI si dorea sa contracteze inca unul pentru anul 2013, nu avea voie, conform conditiilor din contract sa aibe arierate. Astfel, a fost nevoita sa faca aceasta rectificare pentru a-si echilibra bugetul si pentru a nu avea datorii la sfarsit de an.

Nu stiu daca rectificarea s-ar fi facut in cazul in care nu ar fi fost imprumutul de la BEI, insa pentru partenerii primariei a fost bine ca nu au inceput niste lucrari care sa nu poata fi platite ulterior si au si fost anuntati de timp, de la mijlocul anului, de situatie pentru a-si rearanja planurile de afaceri.

Primaria Capitalei

La capitala, avem o poveste total diferita fata de sectorul 1, putand trece comportamentul administratiei Bucurestiului la categoria “asa nu”!

Astfel, desi bugetul national a fost votat anul trecut la timp, iar primariile la jumatatea lui februarie aveau deja bugetul votat. La Primaria Capitalei bugetul s-a votat de abia in aprilie, din cauza neintelegerilor intre domnul Primar Oprescu si majoritatea PDL din Consiliul General de la acea vreme. Vreau sa mentionez ca orasul Bucuresti are cel mai mare buget din tara, aproximativ 1 miliard de euro.

La alegerile din iunie, s-a schimbat majoritatea din consiliu si in mod firesc exista o asteptare pentru o foarte buna colaborare intre primar si consiliu.

Prin luna august, dupa ce am vazut rectificarea operata la sectorul 1, am asteptat in mod firesc sa vad rectificarea de la capitala. In  urma estimarilor mele, bugetul capitalei trebuia redus cu o suma de aproximativ 100 de milioane de euro, pentru a fi in concordanta cu incasarile din trezorerie. Doresc sa mentionez ca toate primariile au primit comunicarea de la ministerul de finante si stiau ce incasari urmeaza sa fie.

Spre surpriza mea, am observat ca domnul primar al capitalei nu intentioneza sa faca nicio rectificare. Am intrebat functionari din primarie si imi spuneau prin septembrie ca nu mai fac plati catre furnizori, neexistand efectiv bani in casa. Intelesesem ca primarul le spusese tuturor directorilor ca urmeaza sa primeasca cu totii bani in decembrie la ultima rectificare. Astfel, directiile din Primaria Capitalei si-au continuat proiectele, fixate in baza bugetului aprobat in aprilie, au contractat lucrari, furnizori etc. pe baza unui buget ce se stia ca este fictiv. Firmele au livrat marfa, au executat lucrari, cu buna credinta ca isi vor primi banii.

In luna decembrie, dupa alegerile generale, sedinta mare la Consiliul General pentru rectificare. Spre surpriza multora, nu si a mea, primarul a propus o rectificare negativa de exact 100 milioane de euro. Implicit, toti partenerii primariei din ultima parte anului au realizat ca nu exista bani in buget pentru a fi platiti. Firmele, au inceput astfel lucrarile, le-au finantat din surse proprii ca la sfarsitul anului sa afle ca nu isi vor primi banii in 2012. Acest lucru a dus in mod firesc la dezechilibre in interiorul firmelor si chiar la unele falimente.

Astfel, la inceputul anului 2013, Primaria Capitalei pornea,pe langa vechile datorii, cu un deficit de 100 de milioane de euro, acumulat doar in anul 2012.

Cazurile prezentate mai sus s-au intamplat in toata tara la un nivel mai mic bineinteles. Tinand cont de profilele diferite ale primarilor, reiese in mod evident faptul ca putini au dorit sa faca aceste rectificari la momentul potrivit, nefiind constransi ca la sectorul 1 de un contract cu BEI. Asa a crescut nivelul de arierate in toata tara, deoarece primarii au contractat lucrari, in cunostinta de cauza, pe baza unui buget fictiv.

Vazand toate aceste probleme cauzate de aceasta prognoza falsa a ministerului de finante, dilema pe care o am este, daca s-a facut un calcul de impact in 2013, atunci cand s-a propus acelasi lucru ca si in 2012. Prin urmare, doresc sa pun urmatoarele intrebari:

  1. Nu se gaseau alte solutii in negocierile cu FMI decat aceasta umflare artificiala (sunt convins ca si cei de la FMI stiu adevarul) care strica toate bugetele din tara?
  2. Daca fosta guvernare a incercat aceasta metoda si s-a vazut ca in piata cauzeaza atatea probleme de ce si actuala guvernare face la fel?
  3. La Ministerul de Finante nu se iau in considerare si criteriile subiective, in sensul relei-credinte a primarilor? Observ acum ca se dau credite din trezorerie pentru plata arieratelor, cauzate exact de calculele false ale cotelor defalcate.

Desi nou in administratia publica, observ ca se pot face foarte multe lucruri bune atunci cand exista buna credinta, insa se poate face si mult rau atunci cand statul lasa la indemana astfel de portite – bugetele supraevaluate – oamenilor de rea-credinta.

Sursa: Contributors

/de