Articole

Tănase Stamule, consilier al premierului Orban și posibil cadidat din partea PNL la Sectorul 1, a declarat că ieșirile publice ale primarului Capitalei, Gabriela Firea, și primarului Sectorului 1, Dan Tudorache, pentru a prezenta proiectul spitalului metropolitan și al spitalului de urgență Vasile cel Mare sunt „ca o batistă îmbibată în cloroform, menite să adoarmă vigilența electoratului”.

”De ce credeți că au ieșit și Gabriela Firea și Dan Tudorache cu declarații despre Spitalul metropolitan și despre spitalul Vasile cel Mare plăsmuit de primarul sectorului 1 ? S-a încheiat vreo etapă semnificativă în derularea acestor proiecte faraonice ? Nici vorbă. Vin alegerile! Acesta este principalul eveniment. Anunțurile lor sunt ca o batistă îmbibată în cloroform, pentru că au menirea să adoarmă vigilența electoratului”, a declarat Tănase Stamule.

El a arătat că Firea promite din nou ce a mai promis și în alegerile trecute, dar bucureștenii știu acum cu cine au de–a face. ”Primarul Capitalei ne-a transmis acum că, după patru ani de mandat, în care s-a ocupat doar să creeze locuri călduțe pentru acoliții săi în primărie și în societățile create de PMB, este gata să se apuce de treabă : face spital, face revoluția în traficul din București, repară clădirile, schimbă mașinile RATB, dă apă caldă bucureștenilor… Dar a mai promis asta și acum patru ani. Doamna Firea este o mare vrăjitoare. Se gândește că dacă i-a mers atunci, în alegeri, îi va merge și acum, însă se înșeală”, a spus Tănase Stamule.

Liberalul susține că strategia PSD pentru capitală este sortită eșecului, pentru că în fața promisiunilor binecunoscute ale social-democraților, candidatul unic al dreptei, Nicușor Dan, vine cu proiecte concrete, create pe baza unor analize atente realizate în decurs de câțiva ani.

”Orb să fii să nu îți dai seama că Bucureștiul nu mai este nici măcar ce a fost până la venirea actualului primar al Capitalei. Credeți că bucureștenii au nevoie doar de pomenile electorale date de Firea și de vacanțele electorale oferite de Tudorache? Nu, ei au nevoie să trăiască într-un oraș civilizat, dotat cu tot confortul secolului XXI, un oraș prietenos cu mediul. Singurul capabil să se bată pentru București acum este Nicușor Dan, un candidat validat atât de forțele civice, cât și de cele politice”, a spus Stamule.

Despre spitalul anunțat de Dan Tudorache, liberalul susține că este un balon pe care îl lansează primarul de la Sectorul 1 ori de câte ori cade în sondaje. ”Proiectul spitalului din Sectorul 1 este unul pur electoral. Acolo lucrurile sunt și mai încurcate și există o lipsă totală de transparență pentru bugetul pe care vrea să îl aloce primarul. Licitațiile nici nu s-au încheiat”, a spus Stamule.

Un sondaj CURS realizat în perioada perioada 21 mai – 1 iunie, arată o diferență de șapte procente între actualul primar de la Sectorul 1, Dan Tudorache, (36%) și candidatul liberal (29 %). Pe locul trei, dar la o distanță considerabilă se plasează Clotilde Armand, de la USR-PLUS (17%), urmată de candidata PMP, Ioana Constantin (6%) și candidatul PRO România, Alin Petrache (5%).

Sursa: https://www.stiripesurse.ro/tanase-stamule-anunturile-cu-spitalele-facute-de-primarul-capitalei-si-de-primarul-de-la-1-sunt-ca-o-batista-imbibata-in-cloroform_1479963.html

Opinie Tănase Stamule, Decan al Facultăţii de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine din cadrul ASE şi consilier al premierului Orban

Reindustrializarea României face obiectul unor multiple strategii şi curente de gândire, fiecare dintre ele influenţate, la rândul lor, de diferite programe politice.

România a moştenit, în 1990, o industrie destul de diversificată, calificată de unii dintre decidenţii de atunci drept un ”morman de fiare vechi”. Ca toate calificativele generalizante, nici acesta nu este întrutotul acoperit în realitate.

Ceea ce vedem acum, privind retrospectiv, este că totul, sau aproape totul, în istoria economică post-decembristă, a stat sub semnul sintagmei ”omul sfinţeşte locul”. Deşi strategii pe termen lung au tot fost elaborate, ele nu au fost niciodată puse în practică, economia fiind lăsată într-un soi de anomie, din punct de vedere strategic, derivată parcă, desigur fără intenţie, direct din ”The Machinery of Freedom” a lui David Friedmann.

Vedem cum companii cu acelaşi obiect de activitate, cu aceeaşi piaţă, cu specialişti cu grade echivalente de instruire, au evoluat complet diferit, ba chiar diametral opus, unele ajungând în faliment, altele fiind, la ora actuală, exemple de succes ale tranziţiei de la economia planificată la cea de piaţă. Avem Dacia versus Aro, şi este doar un exemplu.

Simpla schimbare a regimului de proprietate, de la unul etatist la altul privat, nu a rezolvat problema restructurării economiei. Privatizarea, oricât de corectă ar fi din punctul de vedere teoretic al stabilirii unei economii de piaţă, nu ţine loc de strategie de dezvoltare.

Tranziţia, fiind mai mult sau mai puţin lăsată la voia întâmplării, a reuşit să strice multe dintre lanţurile de valoare create în zeci de ani, unele dintre companii regăsindu-se, deodată, fără unii dintre furnizori, sau fără reţea de desfacere.

Această transformare economică fără precedent, şi a cărei teorie s-a scris, peste tot, ”văzând şi făcând”, a produs o mulţime de ”găuri” în ţesutul economic din România, ”găuri” care au creat cu timpul răni adânci care s-au cronicizat şi care au lăsat urme profunde în balanţa comercială şi contul de capital al României.

În 2020, reindustrializare nu mai înseamnă ceea ce ar fi însemnat în 1995 sau în 2000. Industria românească s-a reconfigurat, de multe ori cu ajutorul investiţiilor străine şi a know-how-ului venit din străinătate. A devenit parte a unor lanţuri de valoare, care originează din afară şi se termină, de cele mai multe ori, tot afară.

Dar actuala criză sanitară determinată de răspândirea virusului SARS-CoV2, demonstrează că, în situaţii urgente, lanţurile economice scurte şi integrate funcţionează cel mai bine. Penuria de măşti chirurgicale şi de diverse echipamente medicale din martie a putut fi acoperită, în primă instanţă, doar din import. Lecţia pe care am învăţat-o din această criză este că sectoarele strategice au nevoie de o integrare accelerată a lanţurilor de producţie în România.

Şi nu mă refer doar la sectorul medical. Agricultura şi industria alimentară sunt alte zone în care România are deficit comercial. Doar din zona cultivării fructelor, de pildă, deficitul comercial se apropie de 670 milioane de euro. De aceea, actualul guvern condus de Ludovic Orban a gândit o serie de măsuri printre care se află susţinerea investiţiilor pentru înfiinţarea sau reînfiinţarea livezilor, dezvoltarea filierei fructelor, susţinerea financiară a construcţiilor pentru creşterea capacităţii de depozitare, susţinerea fermierilor pentru facilitarea accesului la piaţă. România are potenţialul de a deveni exportator net de fructe şi unul dintre marii jucători pe piaţa comunitară.

Industria chimică, una dintre zonele intensiv dezvoltate în epoca economiei planificate, este ”responsabilă”, la rândul ei, de o ”felie” de aproximativ 530 milioane de euro din deficitul comercial al ţării. Şi aici, planurile noastre includ măsuri pentru stimularea producţiei locale, prin susţinerea financiară a investiţiilor, dar şi prin finanţarea activităţii locale de cercetare-dezvoltare-inovare, pentru a obţine produse noi, capabile să răspundă noilor condiţii de climă şi temperatură.

Zona de cercetare-dezvoltare este actualmente un adevărat ”călcâi al lui Ahile” pentru industria românească. În ultimul tablou al inovării realizat de Comisia Europeană, România se regăseşte în ultima categorie valorică, cea a inovatorilor ”modeşti”, un decalaj de peste 60% faţă de media europeană, deşi cercetătorii noştri sunt căutaţi în Occident cu rezultate dintre cele mai semnificative. Stimulentele de ordin fiscal acordate până acum în domeniul cercetării-dezvoltării au fost mereu modeste şi greu aplicabile. Deducerea la calculul impozitului pe profit (50% din costurile elibile) pentru activităţile de cercetare-dezvoltare este minimum ce se poate oferi şi asta explică rezultatele modeste ale României în toate sectoarele. Obiectivul executivului este creşterea capacităţii de inovare, a competitivităţii şi a impactului cercetării. Pentru aceasta, o prioritate o reprezintă atragerea şi motivarea personalului din domeniul cercetării – dezvoltării pentru a dezvolta o carieră în plan local.

Potrivit raportului, exporturile de produse de tehnologie medie şi înaltă este singurul indicator care este peste performanţa medie a UE. Cele mai mici scoruri ale României sunt la formarea continuă, inovarea IMM-urilor la nivel de produse sau procese, inovarea IMM-urilor la nivel de marketing sau organizaţional şi inovarea in-house a IMM-urilor. Pentru toţi aceşti patru indicatori, performanţa României este cea mai scăzută la nivelul întregii UE, producând un scor de 0, raportat la restul UE.

Acestea sunt şi domeniile pe care se va concentra acţiunea guvernamentală, pentru ca în România să ”crească” o pătură de IMM-uri performante, mult mai numeroasă decât cele maximum 20.000 de întreprinderi mici şi mijlocii teoretic bancabile din prezent, pentru a ajunge, la orizontul anului 2030, să avem spre 100.000 de IMM capabile să se finanţeze de pe piaţă şi să facă faţă concurenţei comunitare, asemănător Mittelstand-ului german.

Reindustrializarea României trebuie să treacă, deci, mai puţin prin reşaparea unor vechi fabrici şi uzine, şi mai mult prin inovare şi ajutor pentru companii. Acestea au nevoie de un leverage pentru a putea produce, iar ulterior reinvesti capitalul. Doar aşa putem trece de la statutul actual de consumator de capital străin la cel de producător de capital autohton, într-o schemă logică a bunăstării de care România are nevoie.

Ca să obţinem bunăstarea pe care ne-o dorim pe termen mediu şi lung, trebuie să facem în aşa fel încât România să se poziţioneze ca o ţară ce pune accentul pe valoare adăugată ridicată, pe cercetare-dezvoltare, pe capitalul uman valoros. Acesta este obiectivul acestei guvernări: creşterea capacităţii de inovare, a competitivităţii industriei româneşti, fructificând oportunităţile care sunt oferite de pieţele internaţionale.

Sursa: https://www.zf.ro/opinii/reindustrializarea-romaniei-trebuie-sa-treaca-mai-putin-prin-19361624

Planul Guvernului de susţinere a companiilor este în măsură să permită realizarea convergenţei cu economiile europene 

După măsurile de urgenţă, Guvernul a lansat o nouă etapă de susţinere a economiei – granturi pentru dezvoltarea companiilor şi pentru accelerarea procesului de digitalizare, sprijin pentru investiţii greenfield şi pentru ocuparea forţei de muncă, programe de finanţare nerambursabile pentru companii, care vor ajută la creşterea competitivităţii.

Calendarul relansării economice se accelerează, Guvernul Orban oferind, astfel, un plan sectorial de susţinere a economiei, bazat pe un model de creştere economică ce se axează pe stimularea şi dezvoltarea capitalului autohton, susţinerea proiectelor de investiţii în domenii strategice ale infrastructurii publice (transporturi, sănătate, educaţie, dezvoltare locală, agricultură) şi transformarea economiei în acord cu evoluţiile în plan global.

Pentru prima dată un guvern al României prezintă un plan de susţinere a companiilor, de la cele mai mici până la cele mai mari; inclusiv sartup-uri, în valoare de peste 3 miliarde de euro, din care peste un miliard de euro sub formă de granturi pentru repornirea activităţii firmelor (capital de lucru şi investiţii), 1,2 miliarde euro finanţări nerambursabile, 300 milioane euro granturi pentru iniţiative antreprenoriale şi digitalizarea companiilor, 410 milioane euro sub formă de granturi şi măsuri de finanţare în agricultură.

La acesta se adaugă programul de investiţii publice în sectoare cheie (transport, sănătate, energie), în cadrul căruia sunt prezentate proiecte cu un buget estimat de peste 184 miliarde euro, pe mai mulţi ani.

Acest plan de susţinere, care va fi suplimentat pe măsură ce sursele de finanţare se vor consolida, este în măsură să permită realizarea convergenţei cu economiile europene şi creşterea PIB pe cap de locuitor la 87% din media UE27, pe termen mediu.

Nimic keynisian în acest model economic propus de Guvernul Orban, deşi unii analişti aplecaţi spre teoretizare ar putea să identifice câteva elemente de gândire economică …… Este vorba de o mobilizare pentru a pune bazele unei funcţionari a economiei, care să răspundă provocărilor prezente generate de actuala criză sanitară şi de incoerenţa politicilor economice locale de până acum: reluarea activităţii companiilor, dar de această dată pe o bază solidă, ocuparea forţei de muncă, inclusiv prin atragerea populaţiei active neocupate şi a românilor din Diaspora, tranziţia ecologică şi digitalizarea companiilor, recâştigarea încrederii.

Preconizata injecţie în economie este în deplin acord cu politicile europene şi ţinteşte exact sursele de instabilitate economică şi zonele de deficit comercial ale României, prin dezvoltarea sectoarelor economice vitale şi relocarea producţiei de proximitate. Această injecţie financiară va permite, de asemenea, extinderea ţesutului antreprenorial românesc şi valorificarea întregului potenţial local cu o repartizare echitabilă a veniturilor.

Astfel, planul de relansare economică propus de actualul guvern cuprinde:

– Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi (2.000 eur/SRL fără salariaţi) şi IMM (capital de luru şi investiţii, respectiv reconversie economică), inclusiv o schemă de ajutor de stat pentru activităţi de comerţ şi servicii afectate de Covid-19,

– Programe de finanţare nerambursabilă pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor (pentru investiţii şi creşterea competitivităţii, prin POR, sau pentru finanţarea investiţiilor mari în creşterea productivităţii. În acest ultim caz, bugetul alocat este de 550 milioane de euro, iar valoarea grantului – între 2 milioane şi 6 milioane de euro;

– Granturi pentru iniţiative antreprenoriale inovative şi digitalizarea companiilor, din care granturi în valoare de până la 100.000 de euro pentru start-upuri create de studenţi în domenii competitive şi inovative, granturi de până la 100.000 de euro/proiect pentru digitalizarea IMM-urilor sau granturi între 30.000 euro şi 100.000 euro/proiect pentru finanţarea programelor de educaţie digitală a angajaţilor din IMM; De menţionat, de asemenea, programul Start-UP, care va beneficia de o schemă pentru finanţarea startupurilor inovative prin granturi de o valoare estimată de 42.000 euro;

– Granturi şi măsuri de sprijin pentru agricultură şi dezvoltarea industriei agro-alimentare care au în vedere: finanţarea depozitelor de comercializare a produselor agricole, obiectivul fiind construcţia a 8 depozite regionale pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea şi comercializarea produselor agricole locale; granturi de circa 6.000 euro/beneficiar pentru achiziţia de kituri pentru irigaţii; granturi de până la 100.000 euro pentru dezvoltarea activităţilor de procesare şi distribuţie a produselor agricole obţinute de micii producători; facilităţi pentru instalarea tinerilor fermieri prin concesionarea de terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului cu destinaţie agricolă;

– Programe de finanţare pentru investiţii noi şi pentru relocarea companiilor în România, în cadrul unor scheme de ajutor de stat cu o valoare de maxim 37,5 milioane euro/investiţie pentru invesţii greenfield sau pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională;

– Garanţii de stat şi scheme de asigurare a lichidităţii companiilor, prin continuarea programului IMM Invest, dar şi prin garanţii de stat de până la 90% din creditele comerciale (pentru capital de lucru sau investiţii) contractate sau în curs de contractare de către companiile cu cifra de afaceri mai mare de 20 de milioane de lei. Schema de garantare privind asigurarea creditului comercial (furnizor) urmăreşte stimularea expunerii la risc a asigurătorilor şi facilitarea accesului companiilor la asigurarea creditului comercial. În cazul unei pierderi, suma plătită de către MFP reprezintă 80% din suma neîncasată/nerecuperată de asigurător. De menţionat, de asemenea, programul de garantare a leasingului de echipamente şi utilaje pentru IMM care optează pentru o finanţare non-bancară. Astfel, vor fi acordate finanţări de până la 5 milioane de lei / beneficiar, garantate în limita unui plafon de garantare în valoare de 1,5 miliarde lei;

– Instrumente de creştere a capitalizării companiilor şi de finanţare a investiţiilor care vor consta atât în bonificaţii acordate la plata impozitelor, cât şi în înfiinţarea Fondului Român de Investiţii (FRI) pentru finanţarea unor investiţii în domenii de interes strategic şi a Băncii Naţionale de Dezvoltare (BND) ca instituţie de credit pentru proiecte de investiţii, cu rolul de a contracta împrumuturi pe pieţele de capital şi a acorda finanţări în condiţii avantajoase pentru proiecte de investiţii în domenii strategice, după modelul altor instituţii existente în ţările din UE;

– Măsuri de ocupare a forţei de muncă şi de protecţie socială, care au în vedere, pe de o parte, menţinerea posturilor de lucru şi crearea altora noi, inclusiv prin sprijinirea inserţiei pe piaţa muncii, iar pe de altă parte acordarea de beneficii sociale unor grupuri vulnerabile (elevi, persoane în vârstă, lucrători sezonieri / zilieri din Horeca, agricultură şi turism). Astfe,l pe lângă măsura deja aplicată de acordare a indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru angajatorii a căror activitate este suspendată şi aceea a acordării de stimulente pentru reluarea activităţii economice (41,5% din salariul brut al angajatului care revine la lucru după o perioadă de întrerupere, pe o perioadă de trei luni), guvernul va acorda stimulente pentru continuarea activităţii în regim de telemuncă (sprijin de 500 eur/angajat pentru achiziţionarea de echipamente IT) şi un sprijin financiar pentru muncă flexibilă. Astfel, guvernul va plăti prin mecanismul european de finanţare SURE o indemnizaţie în valoare de 75% din diferenţa dintre salariul brut al unui angajat prevăzut în contractul individual de muncă dinaintea reducerii programului şi salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii progamului de lucru;

– Un plan naţional de investiţii care detaliază proiectele de investiţii publice în sectoare cheie: transporturi, energie, sănătate, educaţie, dezvoltare locală, agricultură, mediu şi sport.

Tănase Stamule este Consilier pe probleme economice al Primului Ministru şi decan al Facultăţii de Administrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice

Sursa: https://www.bursa.ro/calendarul-relansarii-economice-se-accelereaza-67059933

Prim-vicepreședintele PNL Sector 1, Tănase Stamule, a lansat un atat incendiar la adresa edilului din Sectorul 1, Daniel Tudorache, spunând că „acest primar plângăcios s-a lamentat în continuu timp de patru ani”.

„Să te plângi după patru ani de mandat că nu ai făcut nimic pentru oamenii din sector, din cauza opoziției, înseamnă că tu însuți recunoști că ești incompetent. Acest primar plângăcios s-a lamentat în continuu timp de patru ani, de când a venit la Primărie. S-a plâns de salariul mic, apoi că nu poate lucra liniștit cu mafia imobiliară la PUZ-ul ce i-a fost servit, s-a plâns că prea stăm cu ochii pe ce face el și că îi numărăm pomenile electorale, apoi s-a plâns că niște incompetenți, aduși tot de el, au publicat anunțuri de licitații prin care voiau să împânzească orașul cu patinoare. Și exemplele sunt nesfârșite. În septembrie, îl trimitem acasă, ca să încetăm această tragi-comedie”, a declarat Tănase Stamule, prim-vicepreședinte PNL Sector 1 și posibil candidat din partea liberalilor la fotoliul de primar al acestui sector.

Stamule a declarat că afirmațiile primarului Tudorache făcute la tv, prin care a încercat să justifice cu lipsa PUZ-ului neasfaltarea drumurilor din unele zone sau lipsa oricăror lucrări de canalizare, sunt ”ridicole și inacceptabile”. ”Toate aceste scuze că nu a putut asfalta și aduce canalizare în acele zone din sector sunt ridicole și inacceptabile. Problema cu acest primar este că nu a fost în stare să facă un singur proiect în tot mandatul lui, pe care să îl ducă la bun sfârșit. A vrut să ne bage pe gât un PUZ care servește doar mafiei imobiliare și intereselor personale”, a afirmat liderul liberal.

”Primarul invizibil continuă să își bată joc de așteptările cetățenilor, invocând obsesiv conducerea liberală dinainte. Întrebarea care se pune este ce a făcut el pentru sector, pentru că din mandatul lui rămân doar acestea: trotuare spălate cu banii ce puteau fi alocați pentru repararea școlilor, gazon plantat în plină iarnă, buget votat prin șantaj, în care veniturile sunt crescute fictiv, cartiere întregi lipsite de apă caldă, zero parcări făcute, zero amenajări urbanistice”, a adăugat Stamule.

Acest sector, a încheiat el, a fost obișnuit cu un anumit standard al serviciilor publice, pe care actualul primar l-a călcat în picioare.

Sursa: https://www.stiripesurse.ro/tanase-stamule-atac-incendiar-la-adresa-primarului-sectorului-1-acest-primar-plangacios-s-a-lamentat-in-continuu-timp-de-patru-ani_1482359.html

Actuala criză Covid-19 demonstrează o dată în plus că în unele domenii strategice, un anumit nivel de auto-suficiență este necesar.

Pandemia a arătat că, în doar câteva săptămâni, zone întregi ale economiei pot fi închise, cu producția redusă la zero, în principal pe fondul restricțiilor de circulație a forței de muncă și prin efectul măsurilor de distanțare socială, de neocolit într-o situație de urgență sanitară.

Dacă oprirea producției de bunuri neesențiale, deși pernicioasă pentru economie, nu produce, în mod direct, un pericol, sprijinirea semnificativă, dependența de importuri în zone precum agricultura poate produce efecte nu doar în economie, ci și la nivel social.

Supranumită cândva ”grânarul Europei”,

România a făcut progrese notabile în agricultură, domeniu care se transformă an după an într-un business tot mai viguros, lăsând în urmă caracterul de subzistență de la începutul anilor `90. Numărul exploatațiilor agricole a crescut la 3,9 milioane, iar România deține o treime din numărul total de exploatații din UE, conform eurostat.

Dar ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) rămâne sub 5%, iar acest rezultat rezultat se datorează lipsei eficienței resurselor, a randamentului scăzut în ceea ce privește producția de cereale, absența unei infrastructuri de management al producției și insuficienta pregătire a fermierilor pentru a face față schimbărilor climatice .

Măsurile de ajutor și investiții propuse de guvernul Orban,care se ridica la circa 400 de milioane de euro pentru următorii ani au tocmai acest rol de a ajuta ca transformarea agriculturii și industriei agro-alimentare să producă performanță și să constituie un sprijin real pentru economie.

Fondurile alocate vor merge cu precădere spre:

Construirea de depozite pentru comercializarea produselor agricole: Prin planul de relansare sunt acordate fonduri în valoare de 120 milioane de euro pentru construirea pe o distribuție regională a opt astfel de depozite cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea și comercializarea produselor agricole locale.

Achiziția de echipamente pentru irigații, prin granturi de 6.000 euro per beneficiar, acordate de guvern dintr-un buget alocat total de 48 milioane de euro, aceste granturi vor fi acordate pentru achiziția de kit-uri pentru irigații.

Finanțare pentru antreprenoriat rural : Pentru sprijinirea directă a activităților de procesare și de distribuție a produselor agricole deținute de micii producători, programul guvernamental prevede acordarea de granturi în cadrul unui buget de 200 de milioane de euro, în valoare de 40.000 euro / 2 locuri de muncă create până la 100.000 euro pentru inițiative antreprenoriale care au în vedere crearea a cinci locuri de muncă.

Instalarea tinerilor fermieri

cu teren agricol concesionat de la stat: Bugetul estimativ pentru aceast proiect este de 42 milioane euro din care 20 milioane euro alocare distinctă pentru tinerii din afara granițelor în scopul reîntoarcerii în țară a celor cu experiență și formare în domeniul agricol.

Obiectivul guvernului este ca beneficiarii acestui program să poată accesa facilitatea concesionării de terenuri cu destinație agricolă, libere de contract cu suprafață de maxim 50 de hectare, aparținând domeniului public sau privat al statului.

Planul de susținere a activităților din domeniul agricol și agro-industrial urmărește să ajute fermierii și întreprinzătorii din acest sector în această perioadă de repornire a activității, dar el ne permite să vedem puțin mai departe în viitor și să anticipăm schimbările structurale care pot interveni în acest sector în România.

Pregătind modernizarea agriculturii și oferind sprijin fermierilor pentru a le asigura spații de vânzare și depozitare a producției sau pentru a face față schimbărilor climatice, care se vor face și mai puternic resimțite, vom asigura nu doar resusele pentru dezvoltarea activității agricole, ci și securitatea alimentară a populației prin furnizarea de hrană din resurse locale, la prețuri accesibile pentru toți cetățenii.

Acest prim dispozitiv de susținere

anunțat de guvern trebuie completat și extins pe măsură ce resursele financiare (buget de stat și fonduri europene) se vor consolida, vorbind în acest caz de un sector prioritar strategic pentru orice țară, alături de cel medical.

Provocarea cea mai mare care va sta în fața oricărei guvernări, în contextul actual, va fi să ofere resurse suficiente pentru ca agricultura românească să recupereze decalajele în raport cu celelalte economii europene – de la lipsa forței de muncă specializată până la reorganizarea producției și schimbarea obiceiurilor de consum – și să evolueze spre o agricultură de precizie, care poate garanta un standard înalt de calitate pentru culturi sănătoase.

În fine, România trebuie să devină din importator net de produse agro-alimentare cu valoare adăugată, un furnizor important de astfel de produse.

Sursa: https://www.capital.ro/dependenta-de-importuri-in-agricultura-poate-produce-efecte-nu-doar-in-economie-ci-si-la-nivel-social.html

Cu un cinism inimaginabil, după patru ani de nepăsare, primarul Sectorului 1 Daniel « Vanghelie » Tudorache a ieșit la întâlniri cu cetățenii din zona Băneasa și promite, înainte de alegeri, să facă tot ce nu a făcut de când a fost ales», declară prim-vicepreședintele PNL Sector 1, Tănase Stamule, posibil contracandidat al edilului social-democrat în alegerile din toamnă.

”Aflăm de pe pagina de Facebook a primarului invizibil că temele de interes discutate cu cetățenii au fost reabilitarea termică, locurile de joacă, curățenia, toaletările de arbori și altele. Această enumerare conține, iată, tot atâtea probleme pe care le ridică cetățenii din această parte a orașului, dar despre care se pare că Tudorache a aflat abia acum”, scrie Tănase Stamule.

Potrivit acestuia, ”abordarea cinică a primarului care merge în plimbare înainte de campanie pentru a se fotografia în plină acțiune”, arată disperarea care a cuprins PSD că va pierde sectorul cu cel mai mare buget.

”Să îi amintesc însă acestui domn că pe lângă problemele nerezolvate pe care, cu tupeu, le amintește acum, în cartierul Băneasa – dar nu doar acolo – amenajarea teritoriului trebuie să depășească stadiul actual de amatorism, care este direct răspunzător de transformarea pieței Băneasa într-un spațiu lipsit de utilizare. Municipalitatea are toate pârghiile si mijloacele pentru a reintroduce această piață în circuitul economic. Asta, desigur, o va face administrația liberală, începând din octombrie 2020”, scrie Stamule în comunicatul trimis redacției.

Reprezentantul liberal amintește și alte probleme ale cetățenilor din zonă : ”Să mai spunem Primarului invizibil să își aducă aminte și de zona Cartier Pădurea Băneasa. unde, au fost ZERO. Sau după bunul obicei al PSD, banii au fost păstrați pentru a spoi frumos locul, înainte de campanie. Acolo însă, primăria este așteptată să își facă treaba și să ia măsuri de igenizare  și mai ales de asigurarea utilităților, în conformitate cu nevoile unei capitale europene”.

Sursa: https://www.stiripesurse.ro/tanase-stamule-dupa-patru-ani-de-mandat-primarul-daniel-vanghelie-tudorache-si-a-adus-aminte-de-locuitorii-din-baneasa_1483930.html

Consilierul economic al premierului Ludovic Orban atacă dur conducerea Primăriei Sectorului 1. El susține în partea II a unui interviu că cea mai bogată primărie de sector din Capitală e condusă de fapt din umbră de Marian Vanghelie:

Nu ratați nicio ocazie să îl atacați pe primarul Sectorului 1, din postura de candidat la primăria acestui sector sau din cea de prim-vicepreședinte al PNL Sector 1. Ce îi reproșați mai exact dincolo de diferendele politice ?

Îi reproșez exact ce îi reproșează cei mai mulți dintre locuitorii acestui sector : că nu a făcut absolut nimic pentru comunitate și că a aruncat cu bani publici în stânga și în dreapta, pentru a îndestula clanurile mafiote din jurul partidului. Acum, la final de mandat, își justifică incompetența și lipsa de rezultate, atacând fosta conducere liberală a sectorului și găsind vinovați imaginari. Din păcate, deși are un buget îndestulător, acest sector a fost mai prost administrat decât Sectorul 5 pe vremea lui Marian Vanghelie.

De unde asemănarea cu Vanghelie? La ce vă referiți ?

Comparația nu este deloc întâmplătoare. Pentru cine nu știe, Primăria Sectorului 1 este condusă de oamenii lui fostului primar psd-ist Marian Vanghelie, condamnat penal pentru fapte de corupție. Daniel ”Vanghelie” Tudorache, primarul invizibil, este doar o marionetă. Să mă explic : mai multe direcții importante din Primăria Sector 1 sunt conduse de oamenii de casă ai fostului primar de la Sectorul 5 : Cosmin Fodoroiu –  copilul de suflet al lui Marian Vanghelie – este șef peste investiții la Primăria Sectorului 1, Romeo Clinciu, fost inspector școlar la Sectorul 5, este acum directorul Administraţiei Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar şi a Unităţilor Sanitare Publice de la Sectorul 1. Înțelegem, acum, de ce școlile din sector arată cum arată – adică spoite și cârpite din loc în loc – pentru că școala nu a fost niciodată o prioritate în Sectorul 5 și nici asistența medicală! De altfel, chiar și lucrările de reabilitare din multe unități de învățământ din sector sunt făcute de firmele de casă ale fostului edil de la Sectorul 5. De asemenea, fosta directoare economică de la Sectorul 5, Maria Eftimie, este director economic la 1. In fine, Bogdan Mihăilescu, fost consilier local la Sectorul 5, a fost timp de trei ani directorul Centrului cultural din Sectorul 1. Pare o glumă, dar din păcate, situația este atât de gravă, încât nu poate să stârnească decât îngrijorare. Această mutare a cadrelor de partid, dintr-un loc într-altul, doar cu scopul sifonării banului public, este patentată de PSD de anii de zile. Este o practică care trebuie să înceteze imediat. Nu mai putem continua, furându-ne căciula unii altora.

Primarul spune că toate proiectele serioase îi sunt sabotate în Consiliul Local de consilierii liberali și useriști ?

Acest primar acționează după formula ”hoțul strigă hoții”! PSD, prin șantaj, a avut chiar majoritate în Consiliul Local. Niciun singur proiect important sau anunțat de primarul Tudorache nu a fost realizat : spitalul de urgență Sfântul Vasile cel Nou – licitații lansate, dar fără studiu de impact și fără o fundamentare bugetară, sală polivalentă – declarație dată uitării, străzi asfaltate ca la Viena – nici gând, locuințe pentru tineri și medici, panouri fotovoltaice pe blocuri. Și lista promisiunilor deșarte poate continua…. În schimb, da, certific : primarul a plantat gazon în plină iarnă, a spălat trotuarele din centru, uitând să deszăpezească străzile când a fost cazul, mai bine de o lună locuitorii din Sectorul 1 au stat fără apă caldă la robinet, în sector există, în continuare, străzi pe pământ și fără canalizare, PUZ-ul pregătit de ”Vanghelie” Tudorache și ai lui prevede construirea de blocuri în Pădurea Băneasa, ”degenerare” urbană, în loc de regenerare urbană…

Dacă veți candida la Primăria Sectorului 1, dumneavoastră ce măsuri vreți să luați ?

În ce mă privește, consider că sunt patru priorități ce trebuie avute în vedere: lupta împotriva corupției din administrație și reconstruirea încrederii cetățenilor în serviciile publice, digitalizarea serviciilor oferite de primărie, pentru simplificarea interacțiunii dintre stat și cetățean, respectiv operatorul economic, atragerea de investiții capabile să ajute la dezvoltarea sectorului prin crearea locuri de muncă și prin contribuții la bugetul local care să ne permită să reparăm străzi, să facem parcări, să amenajăm spații verzi pentru reducerea poluării și a zgomotului. În fine, o altă direcție vizează realizarea de parteneriate cu mediul economic și mediul academic pentru crearea de hub-uri de dezvoltare antreprenorială și hub-uri tehnologice, care să faciliteze identificarea de soluții cheie pentru comunitate. Desigur, o condiție obligatorie este profesionalizarea corpului de funcționari publici cu responsabilități în construirea de programe pentru comunitate. Nu trebuie să inventăm roata. Trebuie doar să fim consecvenți, să punem în aplicare legea și să ne dorim să facem din acest sector locul unde să ne placă să trăim, să muncim și să ne creștem copiii. Până la puterea executivă sau la cea legislativă, primarul este primul responsabil pentru calitatea vieții cetățenilor dintr-o comunitate.

Asta nu a înțeles Daniel ”Vanghelie” Tudorache și acoliții lui, care au pus umărul la distrugerea acestui sector.

Sursa: https://www.stiripesurse.ro/tanase-stamule-primaria-sectorului-1-a-fost-condusa-de-oamenii-lui-vanghelie-daniel-tudorache-a-fost-o-marioneta_1484496.html

(Interviu cu Tănase Stamule, Consilier pe probleme economice al Primului Ministru) 

Investiţiile străine reprezintă o şansă de modernizare pentru România, care nu deţine nici capitalul, nici know-how-ul necesare pentru dezvoltarea economiei moderne, dominată de tehnologie şi inteligenţă artificială, specifice celei de-a patra revoluţii industriale, este de părere Tănase Stamule, Consilier pe probleme economice al Primului Ministru. Oficialul ne-a spus, într-un scurt interiu, că investiţiile străine au potenţialul de a crea ecosisteme de furnizori locali. „Anul trecut, volumul investiţiilor străine a ajuns la 5,3 miliarde de euro, al doilea cel mai ridicat nivel după intrarea României în UE, şi am convingerea că, într-un perimetru economic constant, din care efectele actualei crize sanitare vor dispărea, să sperăm, cât mai repede, tendinţa se va menţine pe termen mediu, permiţând României să grăbească ritmul de atingere a convergenţei cu ţările dezvoltate ale UE”, a conchis domnia sa.

Reporter: Ce oportunităţi au investitorii străini să îşi dezvolte afaceri în ţara noastră?

Tănase Stamule: Prin dimensiunile pieţei interne, proximitatea faţă de alte pieţe-ţintă, calificarea mâinii de lucru în anumite sectoare sau calitatea de membru al UE şi NATO, România este o destinaţie relevantă pentru inves­tiţii străine. Fiscalitatea atractivă – cota unică rămâne un atu al ţării noas­tre – este iarăşi un argument în plus pentru companiile care doresc să inves­tească.

Din păcate, stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ şi fiscal reprezintă un punct nevralgic al României de ani de zile, din mai multe motive, între care unele care au legătură inclusiv cu politicul, dar Guvernul actual face tot posibilul pentru a corecta aceste deficienţe şi pentru a da încredere investitorilor că România doreşte un angajament durabil pe termen lung.

În programul de relansare economică, Guvernul a prezentat proiecte de investiţii publice de anvergură care au potenţialul de a genera investiţii de anvergură, în infrastructura de transport, infrastructura energetică, infrastructura de sănătate, mediu sau agricultură.

Reporter: În ce domenii avem nevoie de investiţii străine?

Tănase Stamule: România se află într-un proces de recuperare a decalajelor care o separă încă de ţările cele mai dezvoltate ale Uniunii Europene. În acelaşi timp, ţara noastră se află într-un proces de reaşezare a structurii economiei, cu o pondere mai însemnată a serviciilor şi comerţului şi cu o adopţie foarte rapidă a noilor tehnologii. Din păcate, suntem încă rămaşi în urmă la capitolul inovare, în special din punctul de vedere al finanţării şi marketării proiectelor, şi aici România are un potenţial important pentru investitorii străini, fie ei fonduri de private equity, fie business angels.

Potenţial important mai este şi în zona imobiliară, a turismului, în industria agroalimentară, dar şi, de exemplu, în industriile creative.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia investiţiilor străine la noi?

Tănase Stamule: Asistăm în această perioadă la o reaşezare a fluxurilor investiţionale, în funcţie de poziţionări politice şi strategice, la nivel global. Europa, Uniunea Europeană în special, rămâne un mare receptor de investiţii străine, dar şi un mare investitor, zonele care sunt vizate cu precădere fiind noii membri din Est, între care şi România.

Din acest punct de vedere, ţara noastră este privilegiată a priori, însă o mare parte din potenţial este condiţionat de existenţa unei mâini de lucru cu nivel superior de educaţie. Un exemplu în acest sens este industria IT, unde dezvoltarea este încetinită de lipsa unui număr suficient de mare de programatori.

Reporter: Cum ajută investiţiile străine economia?

Tănase Stamule: În mod evident, investiţiile străine reprezintă o şansă de modernizare pentru România, care nu deţine nici capitalul, nici know-how-ul necesare pentru dezvoltarea economiei moderne, dominată de tehnologie şi inteligenţă artificială, specifice celei de-a patra revoluţii industriale.

Pe lângă locurile de muncă create şi volumul de capital adus în ţară, România are o şansă uriaşă în aceşti ani, aceea de a trece direct la economia digitalizată, adoptând tehnologii state-of-the-art şi profitând de noi niveluri de eficienţă şi valoare adăugată.

Investiţiile străine o ajută şi indirect, determinând şi o anumită restructurare a educaţiei şi formării continue, care au rolul lor în construirea unor entităţi asociative între sistemul de învăţământ şi întreprinderi şi, astfel, la o integrare mai bună cu piaţa muncii.

De altfel, tot investiţiile străine au potenţialul de a crea ecosisteme de furnizori locali – cazul Dacia este unul de manual – aşadar contribuţia lor există şi în acest unghi, al formării şi dezvoltării unui capital autohton.

Anul trecut, volumul investiţiilor străine a ajuns la 5,3 miliarde de euro, al doilea cel mai ridicat nivel după intrarea României în UE, şi am convingerea că, într-un perimetru economic constant, din care efectele actualei crize sanitare vor dispărea, să sperăm, cât mai repede, tendinţa se va menţine pe termen mediu, permiţând României să grăbească ritmul de atingere a convergenţei cu ţările dezvoltate ale UE.

Reporter: Vă mulţumim!

Sursa: https://www.bursa.ro/ziua-frantei-investitiile-straine-o-sansa-de-modernizare-pentru-romania-43230042

Primarul Sectorului 1 speră să tragă azi , 18 octombrie, ultimul tun, în bugetul Sectorului 1, prin alocarea în cadrul ședinței de Consiliu Local a nu mai puțin de 34 milioane de lei pentru finanțarea mascată a campaniei sale electorale, sub pretextul suplimentării bugetului ADP Sector 1.

După o primă tentativă eșuată în data de 14 octombrie, când a încercat fară succes să forțeze mâna consilierul locali ai PNL să voteze « la grămadă » în Consiliul Local, atât suplimentarea bugetului ADP Sector 1 pentru toaletarea copacilor, cât și a bugetelor pentru școlile din sector, primarul este pregătit își încerce din nou norocul în anunțata ședință a Consiliului Local.

Fac apel, pe această cale, la conducătorii unităților de învățământ din sector să nu se lase șantajați de primarul Sectorului 1 care, profitând de subfinantarea unităților școlare, pe care cu bunastiinta a provocat-o încă de la începutul acestui an, și să ceară edilului Mihalache că sumele așa-zis alocate pentru întreținerea unităților școlare să facă obiectul unui punct separat pe agenda discuțiilor Consiliului Local de vineri, independent de o eventuală suplimentare a bugetului ADP Sector 1.

Fac apel totodată la toți consilierii locali ai Primăriei Sectorului 1 să nu gireze cu votul lor tunul electoral pregătit de Primarul Tudorache, dovedind responsabilitate față de administrarea banului public. Este timpul că practicile PSDiste de sifonare prin orice mijloace a resurselor primarilor să înceteze. După flagelul panseluțelor practicat de-a lungul timpului de primari prin intermediul ADP-urilor, a sosit iată timpul toaletarilor de copaci cu bugete demne de a stinge incendiile din pădurile amazoniene.

Astăzi am participat la o acțiune de ecologizare în cartierul Costeasca-Chitila organizată de familia Golban.

Acești antreprenori au strâns de la mai multe magazine din zona pet-uri, sticle și alte materiale reciclabile. Împreună cu colegul meu lector Dan Podaru, am chemat firma SIGUREC care a răspuns cu promptitudine și a trimis o mașină să preia toate aceste materiale. Au fost returnate circuitului economic peste 600 de kg de materiale reciclabile.

Susținătorii PNL din cartier respectă ideea de economie circulara și înțeleg faptul că acestea nu sunt gunoaie ci materii prime ce pot fi refolosite. Vă invit pe toți la reciclare!!! #economiecirculara #ecologie #materialereciclabile #rrr #sectorul1 #candidatliberal #profulaprimarie @ Bucureşti Sectorul 1, Bucureşti

Contact - © Tănase Stamule - tanase@stamule.ro - +40 725 679 640
error: Conținut protejat!