TTIP – Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii
TTIP are rolul de a aseza regulile economice intre SUA si UE pe termen lung, astfel incat aceste doua zone sa devina compatibile economic. In cadrul negocierilor este in primul rand vorba de eliminarea barierelor vamale si comerciale. Obiectivul principal este deschiderea puternica a pietelor pe ambele maluri ale Atlanticului. In plus, vor trebui elimintate barierele din zona serviciilor comerciale, va trebui imbunatatita siguranta investitiilor si libera concurenta, cat si accesul la contractele publice la toate nivelurile.
Un acord transatlantic intre UE si SUA, poate deveni etalon pentru comertul mondial cat si un prim pas spre o forma politica a globalizarii.
Statistici: UE + SUA
- 800 milioane locuitori
- 50% din productia economica a lumii
- 40 din PIB-ul mondial in PPT
- 33% din comertul mondial de marfuri si servicii
- 60% din investitiile directe la nivel mondial
- 33% din patentele inregistrate la nivel mondial
La nivel institutional, negocierile pe TTIP, au fost conduse din partea europeana de catre Comisia Europeana, in special de directia generala comert, condusa de comisarul european responsabil de comert. Comisia Europeana a primit mandat in 2013 de la consiliul ministrilor de comert din UE ca sa reprezinte interesele statelor europene in aceste negocieri.
Uniunea Europeana are intocmite 31 de grupe de lucru. Acestea sunt asistate de catre experti din directiile generale respective cat si din diferite autoritati de reglementare europene.Totodata, din ianuarie 2014, Comisia Europeana a intocmit un grup consultativ de 14 experti in domeniul protectiei consumatorilor si al sindicatelor din diferite ramuri.
Pe partea Americana, negocierile sunt conduse de catre USTR (Office of the United States Trade Representative).
Pana in prezent au avut loc opt runde de negocieri intre SUA si UE, in care s-au discutat aspecte despre majoritatea sectoarelor economice.
In ceea ce priveste implicarea Romaniei in negocierile pe TTIP, lucrurile nu sunt foarte clare, din cele 31 de grupuri de negociere ale UE, niciunul nu este condus de un roman. Totodata, in mediul public din Romania nu a existat o dezbatere despre TTIP, desi pe majoritatea domeniilor au existat deja negocieri puternice ce vor afecta economia noastra.
Desi taxele vamale intre SUA si UE sunt in medie de 4%, relativ mici, volumul de tranzactii este de aproximativ 2mlrd de Euro/zi ceea ce inseamna la nivel global niste sume consistente. Principalele provocari ale parteneriatul nu stau in eliminarea tarifelor vamale, cat in dereglementarea anumitor domenii astfel incat sa nu mai existe duble standarde de calitate intre SUA si UE. Astfel, specificatiile tehnice din SUA trebuie sa fie valabile si in UE pentru produsele electronice, iar pentru alimente, ceea ce este permis a fi vandut in SUA va fi permis si in UE.
In cazul Romaniei, acest acord ridica o serie de intrebari, la care inca nu avem raspunsul:
- Cum va afecta comertul exterior al Romaniei TTIP, in special relatia cu partenerii nostri non-UE. Tinand cont ca produsele americane vor fi avantajate pe piata UE, implicit structura importurilor va fi afectata? Care este acest impact? S-au facut studii din partea ministerului economiei?
- Ce efect va avea importul de alimente din SUA asupra producatorilor locali? Tinand cont de profilul puternic industrializat al agriculturii SUA, cat si de faptul ca multe produse sunt modificate genetic, exista riscul unei invazii de alimente din SUA, ieftine si de slaba calitate care vor ocupa un segment important pe piata noastra.
- Ce impact va avea TTIP asupra Moldovei? Tarile invecinate UE vor fi puternic afectate. Astfel, ele nu vor mai putea avea statut privilegiat iar produsele americane le vor concura direct. Pentru Moldova, tinand cont de relatia cu piata sa principala de desfacere, Rusia, o ingradire a comertului cu UE ar putea fi catastrofala.
- Care este pozitia Romaniei fata de instantele private pentru rezolvarea litigiilor comerciale. Pozitia oficiala a Uniunii Europene este ca nu sustine ca aceste litigii sa fie rezolvate in cadrul instantelor private, deoarece modelul economic european, bazat pe intreprinderi mici si mijlocii, ar putea avea de suferit. Costul proceselor ar creste, iar IMM-urilor europene le va fi totodata foarte greu sa se lupte cu corporatiile americane.
- A facut Ministerul Economiei vreo simulare pentru TTIP? Care sunt beneficiile directe pentru Romania? Exista vreo analiza cantitativa sau calitativa? Exista bugetate in bugetul pe 2015 grupuri de lucru care sa realizeze aceste analize, astfel incat in Consiliul Ministrilor reprezentantul nostru sa puna problema in mod pertinent?
Din pacate, in Romania nu se dezbate acest subiect foarte important pentru viitorul economic al Uniunii Europene, iar ca deobicei, fara o implicare proactiva, interesele tarii noastre nu vor fi luate in considerare.
